Poezii despre profan, pagina 3
Viața ca o tablă de șah
Regina-și mângâie coroana,
Nebunii joacă interzis,
Un cal își potolește goana
Iar regele este proscris.
În spatele cortinei tura
Urzește diabolic plan
Să-i fure cuminecătura
Reginei pentru un profan.
E-un balamuc în jocul minții!
(Secunda se oprește-n loc).
Regina-și premiază sfinții
Să intre, s-o ajute-n joc.
Înc-o mutare și-ncă una
Nebunul negru cade lat.
-Să vină-ndată, sora Tura
Să îl așeze-ncet în pat!
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre monarhie
- poezii despre jocuri
- poezii despre viață
- poezii despre draci
- poezii despre început
- poezii despre șah
- poezii despre vânt
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
Desăvârșire
atunci când simt că exist
neființa plutește la un pas de mine
mă mai gândesc la tine uneori,
dar știu că e doar un joc al minții plictiste
și tu dispari în zori apoi,
rămâne doar momentul de acum
ce e mai mult decât iubire
e infinitul redus la o privire,
eternul unei mângâieri,
bucuria veșnică prinsă într-un surâs,
e fericire pură desprinsă dintr-un sărut
dintr-o blândă atingere, alinată cu dor
dintr-o simplă șoaptă surpinsă-n zbor.
acolo unde iubirea nu se mai ascunde,
acolo unde lacrimi nu mai plâng
am ajuns și eu, chiar am ajuns!
după țări și mări ce am străpuns,
credeam că ceruri fară capăt tot parcurg
în semiîntuneric,
[...] Citește tot
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre iubire
- poezii despre țări
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viscol
- poezii despre virginitate
- poezii despre viitor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dojana (Doina)
Carpatu'și înalță semețe bătrânele culmi spre albastru, scăldându-le în ploaia de raze de soare d'amiază de vară... E sfântă și vastă tăcere, sus colo, departe de zgomotul vast și profan al cetății. E limpede aer și vântul adie alene și doina doinește... Mioarele pasc îndelete pe colina cea verde... E turma bogată a lui Oancea; în târguri din lume vestită'i e lâna, vestită'i e brânza, vestit cașcavalul... Mioarele pasc îndelete sub grij'a doi baci de credință, sub paza dulăilor aprigi, de sfâșie ursul... Alături la umbră de stâncă stau bacii. Sunt frate și frate. Cel mare, cu pleoapele închise, își trage luleaua. Iar fratele tânăr, culcat stând pe spate, doinește o doină din fluieru'i magic... Și cântă și cântă flăcăul, de dor și de jale, un cântec pe care Carpatu'l cunoaște d'atâtea ș'atâtea vieți de oameni. Trecut-au destule și alte-or mai trece: Carpatul și doina de veci sunt prieteni, de veci or să fie... Și cântă flăcăul de plânge și frate, de plâng și mioare, de plâng toți dulăii, șiroaie de lacrimi, atât e de dulce! Dar iată-l deodată în sus se ridică, și fluieru-și trage din buze. Îl întoarce la ceafă și'l vâră'n cămașa soioasă de zer și scorțoasă... Se scarpine bine; răsuflă. Și iar îl ia-n buze și iar se pornește... Carpatu'și înalță semețe bătrânele culmi spre albastru, scăldându-le în ploaia de raze de soare d'amiază de vară... E sfântă și vastă tăcere, sus colo, departe de zgomotul vast și profanal cetății. E limpede aer și vântul adie alene și doina doinește. Ce vraje!
poezie celebră de Ion Luca Caragiale din ziarul Universul Literar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plâns, poezii despre oi, poezii despre muzică, poezii despre lactate, poezii despre brânzeturi, poezii despre verde sau poezii despre urși
Joc sadic
Arunc un picior în urma drumului.
Cu celălalt alerg nebunește spre mare.
Trag drumul bucată cu bucată dintre valuri,
mi-l pun în spate
și râd de piciorul rătăcit care mă caută.
Legătura unică dintre setea mea și mărul lui Adam
este acest picior separat, părăsit,
care aleargă printre alte picioare,
puzderii de picioare, căzute pe plajă.
Scot din mine omul mic.
Din el scot alt om, infinit mai mic.
Vreau să ajung la pruncul însetat de lapte
care-și caută mama.
Mi-am ascuțit unghiile atât de bine încât,
mi-am tăiat cu ele o mână.
Am aruncat-o in mijlocul mării,
dar valurile înalte cât salcia de lângă mine
mi-au repatriat-o.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Cucu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sânge, poezii despre picioare, poezii despre mamă, poezii despre jertfă sau poezii despre frunze
Articole culturale referitoare la profan
- „Alexandru Teodoreanu” de Paul Zarifopol
- Proza poetului
- „Herghelia albastră”, un spectacol captivant pe un text programatic, de estetică teatrală
- A unsprezecea carte de teatru a lui Valeriu Butulescu
- Transpirația intelectuală
Mai multe articole despre profan la Blog.Citatepedia.ro »
Articole lingvistice referitoare la profan
Articole de artă referitoare la profan
- Simfonia culorilor
- L’Umana sintesi
- Arta maură din Spania
- Suflul luminii
- Artele minore în arta carolingiană
Mai multe articole despre profan la GaleriaDeArta.com »