Poezii despre profan, pagina 2
Să socotesc iubirea mea?!
Să socotesc iubirea mea în clipe,
Iubita mea cu trupul diafan,
Când umbra ta, ca pe-un solar cadran,
A prins în trupul meu să se-nfiripe?!
Să socotesc iubirea mea în ore,
Iubita mea cu plete de copt lan,
Cu chip nepământean, de porțelan,
Ce risipești parfum de pasiflore?!
Să socotesc iubirea mea în zile,
Iubita mea cu șold rubensian,
Dar să-mi înec dorințele, profan,
La pieptul desfrânatelor dalile?!
Să socotesc iubirea mea în ani,
Iubita mea cu glezne de cancan,
Pășind la brațu-ți ca un narcoman,
Când ne-om plimba sub desfrunziți castani?!
poezie de Mihaela Banu din In cartea Eu râul tău, tu matca mea (iulie 2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre zile
- poezii despre păr
- poezii despre plimbare
- poezii despre ore
- poezii despre glezne
- poezii despre dorințe
- poezii despre desfrânare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cântec pentru primăvară rece
sferturi reci de soare
fără niciun ban
ard în primăvară verdele din drum
când îmbrățișate
lângă vechiul han
trec pe sub fereastră sălcii gri de fum
șubrede speranțe dorm adânc în teci
strânse-n adăpostul marelui concept
stelele polare
încă douăzeci
rotunjesc rotula din piciorul drept
frunze precum pielea micului cais
au un ritm aparte
parcă maternal
bruma stă în sânge într-un trainic bis
și-nflorește
iarăși
longitudinal
[...] Citește tot
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viitor
- poezii despre verde
- poezii despre sânge
- poezii despre stele
- poezii despre somn
- poezii despre ritm
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
Ninsoare imperfecta
Zã pada ne locuia pe rând.
In mine tatuase o frumusete asprã,
Ce-acum imi crestea
In continuarea fiecã rui os,
Si-ncepea sa mã doarã.
Devenisem greoaie, fiecare miscare
Mã apropia tot mai profan
De perfectiune.
Am incercat sã-ntind bratele,
Sã mã agã t de ceva,
Poate de-o pasã re sau un cal
Impuscat pe jumã tate,
Dar m-am lovit de câtiva copaci
Cântând din frunzã,
Care nu-mi puteau simti porii
Risipiti in trupul rã nit,
Si mi-am pierdut echilibrul,
Alunecând in zã pada ce ardea
Cu majuscule.
[...] Citește tot
poezie de Alina Emandi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ninsoare, poezii despre imperfecțiune, poezii despre copaci, poezii despre calambururi sau poezii despre cai
Provincial love story (personajele sunt închipuite, orice asemănare se asumă pe cont propriu)
Matilda își găsi de-un ceas
un soț blajin, nu de pripas -
cu casă și servici la stat
șef de magazie la Gostat (iar pentru actualizare, la cerea publicului:
ba senator, ba deputat)
pe ulițe ea... elegantă
și cu oricine mult galantă
el, cu leafa-n dinți direct la ea
că o iubea, că o iubea
trăiau, mai bine de an
ea o "cățea", el un profan
c-așa-i în târg, află pe urmă
stăpânul curtea cine-i scurmă
dar într-o zi ea l-a lăsat
firește, pentru-n alt bărbat
el, melancolic, beat de ea
și-a luat de-aiurea o cățea
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre parlament, poezii despre câini, poezii despre șefi, poezii despre soț, poezii despre povești de dragoste, poezii despre poezie, poezii despre melancolie sau poezii despre dinți
Inger
Carti nu vor putea sa stranga
Despre ingerii din cer
Ce ii face ca sa planga
Stiti cu totii e mister.
Nu vor sti ca doar un inger
Pentru dansa a murit
Si mai iute ca un fulger
S-a ascuns in infinit.
Nu vor sti ca el e moarte
Si e viata simultan
Pentru ea a fost o carte
Despre sacru si profan.
Nu e lacrima mai rece
Decat cea ce-o poarta el
Vreme vine vreme trece
Insa dansul e la fel.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre dans, citate de Vlad Bălan despre dans, poezii despre moarte, citate de Vlad Bălan despre moarte, poezii despre infinit, citate de Vlad Bălan despre infinit, poezii despre dor, citate de Vlad Bălan despre dor, poezii despre cărți sau citate de Vlad Bălan despre cărți
Noi și eu...
Un înger stă și mă veghează,
Păzindu-mi sufletul de muritor,
Ce sunt eu.... al lumii care mă trădează?
Poate chiar eu-s al lumii trădător...
În spațiul care se curbează contemplu al nemuririi timp,
Acel veșnic înger care mă veghează...
Stau, privesc în întuneric... cu sufletu-mi îl simt...
Din umbră în lumină alintat, zorii-n mare se revarsă...
Un om atât... și stelele de m-ar iubi,
N-aș putea să mângâi orizonturi calde,
Eu doar atât, un muritor...
Aștept lumina care vine de departe...
Pe țărmul unei lumi, într-un univers absurd,
Trăim atât de încărcați cu suflete goi...
Destine ferecate cu lanțuri de patos, stinse la amurg,
Precum cei ce mor sub ceru-nsângerat și se numesc eroi...
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Nicovici
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre lumină, poezii despre viață, poezii despre trădare, poezii despre întuneric, poezii despre îngeri sau poezii despre spațiu și timp
Dar tu...
..
Prin nori de fum pluteam în van
Și neștiindu-mi clar, menirea,
Eram nebun, eram profan,
Dar tu m-ai învățat iubirea.
...
Simțind că traiul e-n zadar,
Zdrobit de cenușii nuanțe,
Credeam că-ncet o să dispar,
Dar tu mi-ai dăruit speranțe.
...
Spre cer am ridicat privirea,
Chemat de bunul Dumnezeu,
Spre EL mi-am îndreptat iubirea,
Dar tu mă vei iubi mereu.
...
Presat de timpul meu inert,
Jucându-mă cu vagi cuvinte,
Eram tentat să te mai cert,
Dar tu erai mereu cuminte.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre religie, poezii despre prăpăstii sau poezii despre nori
Irosiri
N-aveam nevoie de calculatoare
De creiere în timp am fi păstrat,
În loc de-al fi distrus pe cel ce moare
Și din gândire-am fi recuperat.
Trăim perpetuând vechi sacrilegii,
Tot ce-am produs, lăsăm mereu să moară.
Reluăm la infinit, reluăm, povara legii
La nesfârșit, mereu e pentru prima oară.
Ne comportăm la fel ca egiptenii
Din hău de timpuri imemoriale;
Distrugem creierul de sute de milenii
Păstrând doar trupuri, oase, țoale, oale.
Ca ei decerebrăm materie de liric,
- Nici cel puțin nu mai îmbălsămăm -
Atribuim doar corpului valori, empiric...
Nici simpla informație n-o mai păstrăm.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creier, poezii despre corp, poezii despre valoare, poezii despre turism sau poezii despre sacrilegiu
Te țin de mână în viesparul orașului
oare cum ar fi un poem despre oricine altcineva
despre miasmele dulci ale lui anima și animus?
cu retrageri succesive de sens
orgasme prinse în cip-uri de chihlimbar
definiția perfecțiunii
definiția definiției
explozii semantice controlate în reactoare circumrevoluționare
ar mai trebui o narațiune blasfemiator-absurdă care justifică
catharsisul
de genul mersulului pe apă
împărțirea peștilor a pâinii
și avatarurile mâncării fast-food
insula de peturi
crucișătorul de plastic eșuat în Manhattan
apoi dozele inconturnabile de sacru și profan
amestecate în praful amfetaminic al zilei de mâine
să rupă crusta lichidă art nouveau
mirosul anticariatelor atinse de pesta camusiană
[...] Citește tot
poezie de Laurențiu Belizan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre sex, poezii despre realitate, poezii despre pâine sau poezii despre pești
Elegie fără muzică
Eu nu-s de-acord ca inimile iubitoare să fie-închise-n lut profan.
Dar așa au stat și stau lucrurile, două capete și-un pod:
În întuneric intră toți, cei înțelepți, cei frumoși, cei cu suflet diafan,
Împodobiți cu flori în ora de plecare; dar eu cu asta nu-s de-acord.
Iubiții și filozofii se pierd în nicăieri, asemeni, laolaltă,
Devenind bulgăre de țărână anostă, inertă, insenzitivă.
Rămâne din ceea ce ai fost, din ce-ai știut și ce-ai simțit odată
Doar un enunț iar din ce-aveai mai bun, bomboana pe colivă.
Răpunsurile iuți, tăiose, privirile oneste, surâsul, al iubirii cod
Au dispărut. Sunt azi hrană pentru trandafiri. Cârlionțat și elegant
Este bobocul. Parfumată floarea. Știu. Dar cu asta nu-s de-acord.
Mai prețioasă-a fost privirea ta decât tot balsamul rozelor fragrant.
Jos, jos, jos în bezna fără nici un fel de ai și nici un fel de am
Coboară cei buni, cei blânzi și cei frumoși, într-un nesfârșit exod;
Tăcuți, se duc toți, cei viteji, cei inteligenți, cei plini de șarm.
Știu. Dar nu accept deloc. Știu, dar eu cu asta nu-s de-acord.
poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre flori, poezii despre filozofie, poezii despre înțelepciune sau poezii despre tăcere