orez

Florile

Cum vede orişicare,
În fiecare floare,
E graţie, fineţe,
Nespusă frumuseţe.

O spun cu plecăciune
Că floarea-i o minune
Pe care Creatorul,
Atoatefăcătorul,

Cu-a Sa înţelepciune
Şi multă-afecţiune,
Cu drag a-nfăptuit-o
Când lumea a făcut-o.

În cea de-a treia zi,
Al nostru Domn rosti:
"De azi să fie viaţă,
Pământul dea verdeaţă,

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Elogii florilor (1 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrapunct

apele curg
ca totdeauna se revarsă peste margini
tacit melci se nasc refac paradisul vieţii subterane
lumea-i pe muchie de cuţit
nimic nu-i sperie pe melci în adânc
fantome din trecut mai apar din când în când
să vorbească de nobleţe de o supă de orez a la Trieste de muzica lui Berlioz
şi totuşi nu mă înşel
este ziua zborului
nu mă întreba cum pot crede în povestea
fantomelor sunt nişte infatuate
vedeniile astea nici albe nici negre trebuie puse la punct
un melc şi o plantă smulşi din abis
contrapunct
în vârful unui copac ar fi de ajuns
pentru un alt început

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşii de vară...

Acum, când dau ciresii- n parg,
Noi aşteptăm,, moşii de vară",
Din lut, caniţele prin suflet,
Pe lângă toartă, salba- şi cară.

Ciresi bătrâni au luat din mac,
Culoarea rosie văpaie,
Aroma lor ne aminteşte,
De cei pierduti şi- a lor odaie.

Gatita- i cofa, străchini pline,
Miroase a orez cu lapte,
A scorţişoară şi vanilie,
Şi- a mentă ce te pierde- n şoapte.

Când vara- si coace rodul ei,
Le dăruim la cei plecati,
Pomene, nu că ar mânca,
Să nu ne ştim indatorati.

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă sarmalei

Cum s-ar defini sarmaua?

Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
Somnul lung metamorfozic în butoiul de murat...

Potpuriu de porc şi vacă, simfonia tocăturii,
Imn de lăudă mâncării, înălţat în cerul gurii.

O cochetă care-şi scaldă trupu-n sos şi în smântână
Şi se înfăşoară-n varză ca în valuri de cadână.

O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă
C-o bărdacă de vin roşu şi-un ceaun de mămăligă.

Oponentă din principiu şi un straşnic adversar
Pentru tot ce e dietă sau regim alimentar.

Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
Ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.

[...] Citeşte tot

poezie de Al. O. Teodoreanu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe foc

ciorba de pui chinezească

să tai ghimbirul felioare
şi trei căţei de usturoi,
cum ai putea descrie oare,
parfumul dragostei în doi,
prin aburii de pui grăsan,
picuri uleiul de susan
şi morcovii căliţi cu ceapa
ardeiul, ţelina şi prazul
îi umpli imediat cu apa
sărată dacă este cazul,
ciorbiţa astfel ticluită
arată bine, aurită,
cum n-ai uitat să pui o urmă
din praful galben de curcumă
şi puiul lăfăind în zeamă
îl vei acri de bună seamă
nu cu oţet, ci cu lămâie,
zemoasă, verde sau gălbuie

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băutura-i temelie

Ne-am emancipat cu toţii
Fiindcă de o vreme încoace
Mâncarea tradiţională
Nicidecum nu ne mai place.

Când vedem cartofi, fasole,
Jumări, ouă, ardei gras
Sclifosiţi din calea-afară
Imediat strâmbăm din nas.

Pentru mine-i de mirare
Cred că suntem duşi cu capul,
Nu ne mai place tocana,
Acum adorăm kebapul.

Nu mai e nicio scofală
Să mâncăm orez cu lapte
Când ne-aşteaptă la fast food-uri
Aripioarele picante.

[...] Citeşte tot

poezie de Octavian Cocoş (2 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fratele

numărul 1 era saloth sar
sau politique potentielle cum zic
francezii care se pare că l-au creat
la un bol cu orez
şi o
doctrină marxist
- leninistă aruncată
şi învăţată la paris
la o cană de cafea în cafenele
unde se discuta filosofie
sorbind laolaltă cu radioelectricitatea
ideile marxiştilor francezi
pol pot - primul frate numărul unu
din lume - a de
populat oraşele în trei
zile şi trei nopţi au părăsit zona ur
bană în 72 de ore mânaţi de khmerii roşii
rasa ariană pentru kampuchia
integrarea în noua ordine era rapidă
sau nu era şi te aducea în mormântul

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec prezentat lui Wei Ba, un domn ieşit la pensie

Viaţa nu-i făcută pentru întâlniri;
ne deplasăm asemeni stelelor la margini opuse de cer.
Deci, ce fel de noapte este noaptea asta
când împărţim lumina aceleiaşi lămpi?
Tinereţea – cât a durat?
Amândoi, de- acum cu capetele sure,
întrebăm despre vechi prieteni – jumătate deja duhuri;
ţipete de neincredere lovesc în inimi.
Cine ar fi crezut? – după douăzeci de ani
intru iarăşi în casa ta.
Nu erai căsătorit cand ne-am despărţit;
acum, deodată, un lung rând de băieţi şi de fete
întâmpină veseli pe prietenul tatălui lor,
întrebandu-l în ce locuri a fost.
Inainte să fi terminat de răspuns,
ai trimis băieţii să pregăteasca vinul şi mâncarea,
ceapa verde tăiată în noaptea neagră,
orez proaspăt gătit, amestecat cu mei galben.
Intâlnirile au devenit rare, ai spus tu,
vinul a curs până am golit zece cupe!

[...] Citeşte tot

poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insha'Allah

Nu mai ştiu când s-a strecurat în vorbirea mea
acea expresie mângâietoare, " Cu voia Domnului."
Insha'Allah, te voi revedea vara viitoare.
Copilul va veni la primăvară, insha'Allah.
Insha'Allah, anul acesta vom avea parte destulă ploaie.

Multe dintre planurile mele s-au desfăşurat la lumina zilei
cu uşurinţa cu care mama-mi împletea cu degetele ei iuţi codiţele.

În fiecare limbă trebuie să existe-un echivalent.
O expresie pe care bunicile noastre-o murmurau
încetişor în vreme ce prindeau pe funie albiturile
îmbibate-n fiertură de lămâie pentru a le usca la soare
sau curăţau cartofii, aruncând cojile într-o căldare.

Feciorii noştri se vor întoarce luna viitoare, insha'Allah.
Insha'Allah, acest război v-a lua curând sfârşit. Insha'Allah,
vom avea îndeajuns orez să trecem de această iarnă.

Cât de puţin învăţăm să ne legăm de speranţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Danusha Laméris, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celălalt eu

Creatura mea cea mai lăuntrică, poate Caliban*,
Poate Sfântul Francisc* (un soi de ignorant, în orice caz),
Îşi pune, ca un înţelept chinez ascultând
Colocviul după-amiezilor de vară,
O inscrutabilă înţelegere pe frunte.

Panegiricul care-i tăcerea lui
Îmi devine limpede (mie, un alt soi de ignorant),
Scris cu minuscule riduri, pasivitatea unei
Mâneci, jumătatea începutului unei ocheade,
Un aer de contemplaţie senzuală.

Ce iaz leagănă ce petală-n privirea lui?
Ce pasăre înfoiată se decupează pe-o crengă?
Poţi vedea munţii, dar ei nu sunt ai lui,
Împletiţi cu cascade şi izolaţi pe cer,
Îndepărtaţi de poemele din câmpurile strălucitoare de orez.

Dac-aş putea face-o epigramă despre ceea ce reprezintă el,
Cele şaptesprezece silabe* spunând exact

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!