Poezii despre omenesc, pagina 3
Confruntare
Stăpâne,
Nimic din ceea ce e omenesc
Nu-mi este străin.
Sunt legată
De toate păcatele
Cu mii de lanțuri.
Ajută-mă, dacă-ți îngăduie trufia, Să cred și
Să nu mă tem
De mânia ta.
Lasă-mi
Gustul dulce-amar al mărului
Lasă-mă
Să-i privesc sămânța-ntre sâni
Să-mi fie noapte
Și să-mi fie zi
Să-mi aleg ceasul confruntării
Cu mine însămi
În ziua din urmă.
poezie clasică de Eugenia Miulescu din Posibila trecere (1993)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sâni, poezii despre noapte, poezii despre mere, poezii despre frică sau poezii despre ceas
Ar fi bine...
Ar fi bine să ne stingem
Cât lumina e în noi
Nu să fim sleiți de vlagă
Și de suflet să fim goi.
Ar fi bine să ne stingem
Cât cu ochii mai vorbim
Nu s-avem privirea rece
Și în trup să suferim.
Ar fi bine să ne stingem
Cât avem ce-i omenesc
Nu să ne vedem copiii
Cum cu trudă ne îngrijesc.
Ar fi bine viitorul
Singuri să ni-l făurim
Și s-alegem fiecare
Când e bine să murim.
poezie de Octavian Cocoș (1 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vorbire
- poezii despre viitor
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre copilărie
Te voi iubi...
Te-am iubit când te-am văzut, tu, ghiocel,
Când am văzut că ești a raiului cercel,
Și te-am iubit când pasul tău prin lume
Primea binețe de la viața și renume...
Și te iubesc și jur că te respect
Cu tot ce-i omenesc, indiferent de-aspect
Și printre aștrii cu tot ce-i bun și rău
Pe-o cale care duce pân' la Zamolxe, zău!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre respect
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre promisiuni
- poezii despre ghiocei
- poezii despre cercei
- poezii despre celebritate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Simplă femeie
Iluzia unei soluții
n-a căutat-o în definiții,
n-a căutat cartea, nici autorul,
decât stând cu sine,
martorul.
A avut puterea, mereu,
să gândească
cum ar putea să fie aceea
ce de departe
poate să privească
cu ochi omenesc,
sau neomenesc,
să caute, în orice,
virtuțile pretext.
Ca oricare alta, a fost un eu
din cel mai necunoscut eseu,
ce și-a ales ca idol-idee
pe acela de Simplă femeie...
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre superlative, poezii despre femei sau poezii despre cărți
Am admiratori, am și dușmani
Am admiratori,
am și dușmani
care vin de sărbători
să-mi ureze "la mulți ani!"
Îi primesc și-i ospătez
fără nici o diferență.
Pe toți la masă îi așez
și le fac o confidență:
"Pe fiecare dintre voi
vă cinstesc cum se cuvine.
Pe cei ce-mi sar la nevoi,
cu fripturi și cu tartine.
Pe cei ce nu mă iubesc
și pe ei îi omenesc.
În loc de ciolane fripte
le servesc răbdări prăjite".
Nu pot să fiu gazdă bună
când ei mă privesc cu ură.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urări, poezii despre timp, poezii despre sărbători, poezii despre mâncare, poezii despre dușmănie sau poezii despre admirație
Despre a fi, pur și simplu
Palmierul de la marginea minții,
Dincolo de ultimul gând, se înalță
În depărtarea de bronz.
O pasăre cu pene de aur
Cântă în palmier, fără nici un înțeles omenesc,
Fără nici un sentiment uman, un cântec străin.
Tu știi că nu acesta este motivul
Care ne face fericiți sau nefericiți.
Pasărea cântă. Penele ei strălucesc.
Palmierul stă la marginea spațiului.
Vântul se strecoară domol printre ramuri.
Penajul de foc al păsării se închide rotund.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre muzică, poezii despre vânt, poezii despre nefericire, poezii despre gânduri, poezii despre foc, poezii despre fericire, poezii despre crengi sau poezii despre aur
Rană vie (Prietenului meu, Dan Tristian)
Din păcate numai vremea este leac
Bubelor acestea care se numesc
Dragoste rănită, suflet omenesc
Să ne treacă este prea puțin un veac.
Doamne, dă-mi o viață cât o veșnicie
Sau mai bine moartea să mi-o dai în dar
Dacă tot îmi curge timpul în zadar
Din această viață ca o rană vie.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie
Rondelul lucrurilor
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase:
Bronz, catifea, lemn sau mătase,
Prin grai aproape omenesc.
Tu le crezi moarte, și trăiesc
Împrăștiate-n orice case. -
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase.
Și câte nu-ți mai povestesc
În pustnicia lor retrase:
Cu tot ce sufletu-ți uitase
Te-mbie sau te chinuiesc. -
Oh! lucrurile cum vorbesc.
rondel clasic de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alexandru Macedonski despre vorbire, citate de Alexandru Macedonski despre viață, poezii despre pace, citate de Alexandru Macedonski despre pace, citate de Alexandru Macedonski despre moarte sau poezii despre lemn
Jurământ la Monumentul Ciumii
Tu mi-ai jurat la Monumentul Ciumii,
Să mori cu mine când va fi să mor,
Și eu am spus aceasta tuturor
Și te-am și înălțat în ochii lumii.
Și ți-am răspuns că vorbele deșarte
Nu pot unii pe cei ce se iubesc
Și că-i destinul nostru omenesc
Să aibă fiecare câte-o moarte.
Dar astăzi, când s-a-ntors să mă consume
Reproșul tău absurd că ne iubim,
Dar nu legal, formal și legitim,
Eu merg la Monumentul Tristei Ciume.
Și îl intreb, cu vocea mea postumă,
De nu cumva și dragostea e ciumă.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre prezent, poezii despre monumente sau poezii despre absurd
Te-am iubit, te voi iubi mereu
Te-am iubit când erai floare de mai,
Când erai cireașa pe ramul din rai,
Te-am iubit și când bruma-nstelată
Pe chipul tău se așeza brodată.
Și te iubesc, eu jur că te iubesc,
Cu bune și cu rele, cu tot ce-i omenesc,
Poate și printre aștri te voi iubi mereu
Pe-o cruce care duce în sân la Dumnezeu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre cruce, poezii despre cireșe sau poezii despre Dumnezeu