Toate rezultatele despre izbi, pagina 3
Omul mării
Marea-l va izbi mereu cu valurile,
dar coastele lui albe de piatră spălată
călărind pe pânzele spumei
sau pe hula de fund, sau pe talazurile
cu-albatroși
sunt ale unui om încăpățânat.
El cheamă furtuna, el
trăiește din ea! Instinct
cu temeri care nu sunt temeri,
ci ghimpii extazului,
o licoare secretă, un foc
care-i inflamează sângele
până când acesta devine-atât de rece
încât stâncile par să sară în mare,
și nu marea să le îmbrățișeze. Ele se-avântă
spre larg pentru a prinde navele
sau chiar cerul care
se apleacă spre-a fi sfâșiat.
Acestora el le strigă,
[...] Citește tot
poezie de William Carlos Williams, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stânci
- poezii despre râs
- poezii despre încăpățânare
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre instinct
- poezii despre frică
- poezii despre foc
- poezii despre alb
Studentul
Îi păru că-i miez de noapte
Când privi cu greu afară,
Chiar de era ora șapte,
El crezu că-i abia seară.
Nu putu să-și amintească
Unde-a fost și ce-a făcut.
Un coleg vru să-i vorbească,
Dar că lui nu i-a plăcut.
Lasă-mă și tu în pace!,
Că oricum nu am ce face,
Înțeleg că am greșit,
Că doar nu sunt nesimțit.
Se izbi înspre căldare,
Cu nesaț bea-ntruna apă,
După câteva pahare,
Vesel ziua vru să-nceapă.
[...] Citește tot
poezie satirică de Anatolie Cărbune (5 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre studenție
- poezii despre seară
- poezii despre prietenie
- poezii despre prezent
- poezii despre pace
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
Intrând în Noul An
Intrăm cu optimism în Noul An
Deplini încredințați de biruință
Cu hărnicie vom lucra în Lan
Să-ndeplinim a Cerului cerință.
Privim napoi să constatăm
Ce bun a fost cu noi, Păstorul
Și mulțumiri cu drag nălțăm
Că s-a-ngrijit de-ntreg poporul.
Rostim cu toți "EBEN-EZER"
El ne-a însoțit fără-ncetare
Și-am depășit orice mister,
Ieșit-am din învolburare.
Intrând în Noul An cântăm
Un imn ales de proslăvire
Și vrem, plenar, să ne-angajăm
S-aducem roade în slujire.
[...] Citește tot
poezie de George Cornici (2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre optimism, poezii despre muzică, poezii despre mulțumire, poezii despre imn, poezii despre hărnicie sau poezii despre depășire
Într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed: o amețea. După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbușită, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Frunza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre timp, citate despre zile, citate despre păsări, citate despre ploaie, citate despre Soare, citate despre verde, citate despre seară, citate despre rândunele sau citate despre nori
Aleea confidentului
Ea gâfâia.
Tu mergi ca un incendiu prin pădure,
Puma, iubitul meu,
Cum aș putea să te urmez!
Îndată pietrele porniră să se umfle, gata să pleznească,
Crotinele fugiră,
Tufișurile luară foc,
În vârful unui cedru un far sălbatic se aprinse.
Și cerul leoarcă de sudoare izbi cu fumul său
În orzul ochilor cei mai extenuați din lume.
Se-mpletesc picioare vătămate,
Se zbat micuțe mâini.
Noroc.
Prin devotata șoaptă a iubirii
Iubitul auzi
Și drept se ridică.
[...] Citește tot
poezie celebră de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre superlative, poezii despre păduri, poezii despre prudență, poezii despre picioare, poezii despre pantere, poezii despre ochi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Desprimăvărare
Când vom ieși din beznă și ruină
și raze tari în ochi ne vor izbi,
îi vom închide poate și vom fi
desfigurați de prea multă lumină.
Vom trece pragul spre surata viață
împovărați, necunoscuți, livizi,
cu amintirea roasă de omizi,
cu bucuria vânătă de ceață.
Dar cum a lumii dreaptă socoteală
ne vor fi șters-o anii cei păgâni,
ca s-o cunoaștem iar, deși bătrâni,
vom merge cu plăcuțele la școală.
Pe drumul fără mame călăuze
ne vom ruga de-un ghiocel curat
să ne învețe zâmbetul uitat
și să ni-l scrie fără greș pe buze.
[...] Citește tot
poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre școală, poezii despre zâmbet, poezii despre uitare, poezii despre trandafiri, poezii despre privighetori sau poezii despre porumbei
O piatră pe suflet
își spăla mâinile prea des
ca și cum ar vrea să înlăture
o vinovăție
mătura de trei ori pe zi în fața ușii
iar foșnetul măturii îi părea cântatul
cocoșilor lui petru
ștergea cu spirt tocurile ferestrelor
sticla lor lăsând-o
cu pete bătrâne de praf și grăsime
la înălțimea anume
urma unui nas lipit
mereu în același punct
poarta între lumi neîndeajuns de paralele
în copacul din fața casei
atârnau o mulțime de prăștii
semn că trecuse pe acolo o copilărie
plină de păsări
motivul pentru care
orice speranță știe acum zborul doar static
și toate astea
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre încălțăminte, poezii despre zbor, poezii despre vinovăție, poezii despre suflet, poezii despre religie sau poezii despre păsări
Orbite
ovaluri, ferestre fără ochi
se cască în orice loc
nu-mi înalț privirea
s-ar izbi în adîncul de tunel orb
aud doar cerul zăngănindu-și șuvoiul
de oase
și înfigîndu-se în orbitele goale ale orașului
în una din ele te-ai oprit
îți flutură privirea peste oglinzi concave
ca niște fîșii decupate
de pulsul tăios al razelor
curgerea dimineții
plouînd rouă din cerul ca o duminică
a devenit puls sunînd strident
bătaia unei inimi metalice.
odată se filtra prin oglinzi deschise spre cer.
oglinzile s-au curbat în mine
lumina năvălește țipătoare
încît se face gheață spartă în cioburi...
[...] Citește tot
poezie de Irina Monica Bazon
Adăugat de Anca Diana Vasluianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre puls, poezii despre oraș, poezii despre lumină, poezii despre dimineață, poezii despre rouă, poezii despre jurnalism, poezii despre inimă, poezii despre gheață sau poezii despre devenire
Vorbitor
Ar fi timpul să stăm lângă foc, să iubim
câte-o fată de grâu, cu privirea albastră,
să scriem poeme sau cărți să citim
la lumina ce scade treptat în fereastră.
Pe masă, paharul cu ceai sau țigara
să-și urce spirala căldurii am vrea.
târzie pe dealuri să fumege seara,
luceafărul palid să licăre abia.
Dar întinsele noastre câmpii dobrogene
ne ard peste față cu plesnet de bici
pe când visul mustește amar printre gene:
Cumplitul Danubiu va trece pe-aici.
Va trece cândva, peste ani, peste vreme,
cu apele tulburi de crâncen tumult,
iar undele sure vor sparge blesteme
din guri astupate cu pumnul demult.
[...] Citește tot
poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre visare, poezii despre tăcere sau poezii despre poezie
piscul iubirii (poemul renașterii iminente)
Ce bine mai era în vara care vine am fost
acolo, să repar un cocor de piatră
arcurile chimice ale dorințelor voastre
i-am dizolvat aripa, i-am refăcut-o din
rotulele genunchilor mei
acum totu-i aproape
dar aveți grijă
la ce poftiți cu atâta îndârjire de acum încolo!
În jurul muntelui
pe piscul căruia se-nalță cocorul sculptat de vânt semn
de circulație pus speranțelor în drumul lor spre faptă
erau grădini din cristal
mi-am construit aici un templu cât o lacrimă
pentru numele prietenilor și neprietenilor deopotrivă
pentru iubita și neiubita
pentru numele meu sub toate acestea
pentru anti-numele meu vinovat rostirea răsucită
a unei iertări m-a aruncat în urmă
voi traversa toamna, această ciudată toamnă
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre sculptură sau poezii despre promisiuni