disperare

Disperare

Părţile se desfac; centrul nu le mai poate ţine;
Anarhia se răspândeşte în lume,
Mareea sângelui vlăguit încetează să pulseze - pretutindeni
Păstrarea inocenţei devine inutilă;
În timp ce oamenilor buni le lipsesc convingerile,
Ticăloşii sunt plini de pasiuni intense.

poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie

stau încotit peste fereastră
o linişte mereu îndatorată
îmi lunecă peste pleoape
şi nu pot
să asist la
urgenţele clipei
doar ploaia cu efectele ei zgomotoase
mă îmbie la taifas

ce negru e cerul şi
câtă disperare înspre deal...

poezie de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabla acoperă

pieptul şi inima de dragoste
o feresc să nu facă
prostii în disperare ar sări
dacă n-ar fi cuşca metalică
unde depozitez toate alifiile
şi cremele de protecţie solară
platoşa ţine în frâu frigul
ţării de cleştar şi te face sclipitor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

U

U-u-u-u-u...!...!...!

Urlet diagonal izbit în ecouri
de pereţii
peşterii
sinelui
tău

chiot de disperare,
scrâşnet de nostalgie,
inhalare de valuri...
şi valuri...
de vid

nuanţele violet ale întunericului
... scobindu-ţi orbita până la os

u şi u
din Nu
din Tu

poezie de Şerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E seară şi ninge

E seară şi ninge
Tu sigur nu vei veni
Totul e alb, dar în suflet mi-este gri.
Sub năvala de culoare, inima-mi îndoliată
E un bulgăr de zăpadaă
Din ninsoarea îngheţată.

Este disperant de alb,
Nu mi-e frig, îmi este cald
Şi mi-e departe
De singurătate.
Ma-nvârt ca-ntr-un carusel
Între un cer şi un alt cer
Şi mi-e ninsoare în atâta disperare.

E seară amară
Albă şi neterminată
Te aştept să vii, dar
Tu nu vii niciodată.
Totul este alb

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Salvadore Adamo, muzica de Salvadore Adamo, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă fumez în goliciunea mea
fără filtru
mă fumez până în memorii
cu inimă cu tot
mă fumez de tristeţe
de disperare
de frică
mă fumez resemnat
şi mă scutur pe trotuar
sunt propria mea ţigară
ultima din pachetul vieţii

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nesocotesc noaptea ca pe un sfetnic bun

rup dimineaţa de restul zilei
mut visele mai aproape de inimă
adaug paşii din plimbarea de seară
în jurul aceluiaşi trist şi inutil joben
aruncat în disperare de magicianul obosit de minuni
printre lacrimi înflorite de arlechin desuet
pe un cer oglindă unde eternul umil
împleteşte din fluturi albi cozi de cometă
buburuzelor balerine şi delfinilor spin
un fel de şoapte descântec din tăceri-adânc
stele care nu cad ziua
ori de prea multă lumină nu le văd durerea
nici frecarea cu neînţelesul

până la risipire între banal şi ilar
rostesc un doamne-ajută
însoţit de o cruce între trei degete
cu ochii închişi de răsărit răscolesc apusul
şterg câteva iluzii veşnic impare
aş fi vrut să nu fie amare

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea semnelor

Zilele noaptea se schimbă
Ca femeile cuminţi
Când au buzele fierbinţi
Şi vorbesc în altă limbă.

Când cu trupul gol se plimbă
Dragostea de fată mare
De la vis la disperare
Noaptea zilele se schimbă.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hrănim...

Să nu speriaţi corbii
ce fură adormiţii
îngeri din cochilii...
Să-i creştem
mai mari
până cu aripile
cerul vor acoperi...
Si în râuri de disperare
ascunşi în cochiliile
lăsate goale
în cuiburile de ogive
ne vom prăvălii..
Unde acum cresc corbii

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecce homo - Flămânzi de putere...

Observ cu tristeţe că lumea de azi,
în care câinii celor bogaţi
mănâncă mai bine decât săracii,
este obosită
şi confuză,
pierdută în mizerie
şi disperare,
că soarta noastră trece din mâinile unora
pe mâinile altora
flămânzi de putere.

poezie de Camelia Opriţa din Ecce homo (2007)
Adăugat de Teodora Marinescu Realitatea Plus Precedentemente
Comentează! | Votează! | Copiază!