Toate rezultatele despre devora, pagina 3
De-o lume
Oamenii voștri,
Sunt șepcile care se ridică!
Restul sunt urmele mele,
În universul cenușiu...
Fiecare clipă a mea,
O aripă de condor,
Îmbrăcată cu pene de sânge,
Peste cerul de griblură și stronțiu!
Chipul pământului,
Sunt coastele mele numărabile,
De la clasa-ntâi,
iar muștele, coastele,
Nu le devoră,
De lume...
poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sânge, poezii despre muște sau poezii despre aripi
Un cotor de adevăr
Cică merele-ntr-o vreme,
Când creșteau doar în pădure,
Nu aveau de ce se teme,
Viermii se dădeau la mure,
Erau mai sofisticate
Și prin țepii lor, se pare,
A le devora pe toate
Era mare încercare,
Însă astăzi, în livadă,
Mere crude-s atacate
De ajung ele să cadă
Până la maturitate
.
Nu c-ar fi mai dulci, zemoase,
Cum vin unii și gâdesc,
Viermii au mai multe clase
.
Țepii
nu le mai priesc.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viermi, poezii despre păduri, poezii despre prezent, citate de Valeriu Cercel despre prezent, poezii despre mere, poezii despre maturitate sau poezii despre adevăr
Gândul, slova, palimpsestul
cascadă măcinând întruna
și torsul din fragede fire
cocorii când prind să înșire
în coloane albe runa
mirabilă moara de vise,
fantastă și haina sonoră
emoția fanii-și devoră
orgolios peste abise
și lanțul de sterpe imagini,
vârtejul din care distilă
o arsă de veacuri fosilă
renaște în sute de pagini
rotativele bâzâie lent
albinele mierea-și aduc
și toarnă în omul năuc
albastru, suav un ferment
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre orgoliu
- poezii despre imagine
- poezii despre gânduri
- poezii despre apicultură
- poezii despre albine
- poezii despre albastru
Rangul de țăran
Oricâte minuni există pe lume
Niciodată ele n-ar fi de ajuns
Dacă țăranul ar pâlpâi în priză
Ca o mașină electrică de tuns.
Oricâte veacuri ar curge în haos
Ele ar fi doar vânare de vânt
Dacă n-ar ilumina sudoarea țăranului
În felinarul imens al planetei Pământ.
Oricâte cetăți ar râvni nemurirea
Le-ar devora tăcute ruinele toate
Dacă Măria Sa, țăranul cel bun,
Nu le-ar căra în eternitate.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țărani
- poezii despre sat
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre tuns
- poezii despre planete
- poezii despre lumină
- poezii despre existență
Banca de eternitate
O, cade toamna în cetate
Cu plânsul stelelor târzii
Lumina se depune în copii
Ca într-o bancă de eternitate.
Trec păsări sfâșiate de rugină
Galbenul zilei vâslește în noi
Ne bat în geam celestele ploi
Iarba rămâne veșnic senină.
Bruma devoră plecări vinovate
Ne aduce toamna scrisorile târzii
Lumina se depune în copii
Ca într-o bancă de eternitate.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre toamnă, poezii despre stele, poezii despre scrisori, poezii despre păsări, poezii despre plâns, poezii despre ploaie sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Frica, panica, nu are nici o rațiune. Ea aduce peste noapte lucrurile de care ne temem. Este cel mai mare chin al umanității. Frica, pe scurt, este diavolul. Provoacă cele mai mari păcate, dezastre, boli și nenorociri din lume. Este leul feroce rătăcind peste pământ în căutarea a orice poate devora. Singurul refugiu este conștientizarea că nu are vreo altă putere decât puterea pe care i-o dai tu.
citat din Robert Collier
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre frică, citate despre panică, citate despre noapte, citate despre medicină, citate despre lei, citate despre draci sau citate despre boală
Chemarea ta
Ar trebui să plec; se bate-o oră
Mult prea târzie ca să mă conforte.
Chemarea ei m-atrage în cohorte;
Chemarea ta, ascunsă, mă devoră.
Te joci cu vorba ca să mă escorte
Prin vreme, ca o masă piroforă,
Când ceasul bate ca să ies din horă
Și nu știi, a te-abține, ce efort e!
Stau prins ca-ntr-o capcană ilicită,
Gata să-i sparg ferestrele opace,
Când gestul tău mă prinde în ispită
Cu-aceeași abdicare zălogită
Ca dopamine paradiziace.
Ar trebui să plec și n-o pot face...
poezie de Adrian Erbiceanu din Confesiuni pentru două generații (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre jocuri, poezii despre ceas sau poezii despre abdicare
Adesea nopțile mă scol
adesea nopțile mă mai scol
ca un nebun din oră-n oră
precum un monstru ce devoră
bunătăți stropite cu alcool
dar eu am cămara goală
amețesc după provizii
că visez și-n somn guvizii
și un borș fierbinte-n oală
doar atunci când deschid ochii
mă intrigă peste toate
un sictir pe cât se poate
ca de teama babei Dochii
spuneți-mi voi ce să fac
fără greve sau zaveră
să pășesc în altă eră
dacă toate-mi pun capac?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre grevă sau poezii despre frică
Absolut toate religiile și toate școlile spirituale se închină timpului și extincției. Timpul va devora întreaga manifestare cu o plăcere hulpavă. Dar cui i se închină timpul, cine e cel ce devorează timpul la masa veșniciei atemporale? Doar tu ești acela. Oare cum de nu poți vedea ceea ce este atât de evident, dar vezi ceea ce este atât de efemer și te cheamă la suferință. A vedea că nu există așa ceva precum "mintea" este întreaga ta strădanie!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre școală, citate despre suferință, citate despre religie, citate despre plăcere sau citate despre existență
Anotimp
Uneori cred că e bine să taci
și să asculți frunzele căzând.
Sunt singurele zgomote
Pe care le face toamna.
Pipaind pamântul cu degete ostenite.
De mult soare
de multă floare,
de multă iubire.
Vara a trecut așa ca viața unui vagabond.
încercând să spele un prăpăd
Cu lacrimile altui prăpăd.
Uneori mi-e teamă
să nu trezesc amintirile,
care mă vor devora
sfâșiindu-mi sufletul,
încărcat de toamne
și de veri fierbinti.
Doar degetele mele
Precum frunzele toamnelor
Pipăie pământul pârjolit de dragoste.
poezie de Marius Gîrniță din Rost (2000)
Adăugat de Marius Gîrniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre degete, poezii despre viață, poezii despre vagabondaj, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre frunze sau Ne poți propune o poezie de dragoste?