Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

devora

Poezii despre devora

Rezultate pentru devora în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:

Dacă nu cunoști pădurea,
În ea, nu te-aventura.
Fiarele umblând aiurea
Ușor te vor devora.

catren de (25 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eleodor Dinu

Dincolo de lumină

este pământul semănat
cu negații
care ne vor devora cerul
robit dorului
de blândele ploi din aprilie
anotimpul semănat
cu germenii viselor noastre
nu vede cum fragilelor
zboruri în doi
li se usucă aripile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mașina de fabricat vise

Sunt uneori o mașină ciudată
Peste hărțile lumii plâng în neștire
Mă devoră, doamnă, păsări-amintire
Cu ochii aprinși ca o torță uitată.

Undeva, departe, morile de vânt
Ne-au măcinat clipele toate
Arde lumina e eternitate
Preschimbându-mă în Cuvânt.

poezie de din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Te iubesc

Tăcerea mea e liniștea de dinaintea tunetului
Ca la o liturghie solemnă ce stă să înceapă sub cerul mut.
Cuvintele tale sunt clopoțeii de la cădelnița diaconului
care pregătește
Momentul în care-ți voi da binecuvântarea
Lăsându-te să te cumineci din mine
În timp ce te voi devora lingându-mă pe bot de cuvintele tale
Până la două.

poezie de din Degeaba (14 martie 2011)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Semănătorul

Doamne, cum arunc sămânța,
par că sunt un Dumnezeu,
cântă omul din speranță
și eu pun virgulă. mereu.
Dacă n-ar fi fost pământul
ce îl zgârâi cu penița,
nu mai devora cuvântul,
fraza nu mușca ființa.
Și-uite, vine arendașul
ce înnoadă la cuvinte,...
Eu rămân ce-am fost, trufașul
care seamănă înainte...

poezie de din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A voastră sunt

a voastră sunt și ieri și azi și mâine
spice-aromind a liniște și-a pâine,
chiar și atunci când mă zăriți aieve
intrând în ritm nestăvilit de seve

a voastră sunt secunde-nmiresmate
de roua trudei dulci pentru cetate
chiar și atunci când zorile tristeții
devoră mânzul alb al dimineții

poezie de din Cântec pentru surâsul păpădiei (1988)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

De-o lume

Oamenii voștri,
Sunt șepcile care se ridică!
Restul sunt urmele mele,
În universul cenușiu...
Fiecare clipă a mea,
O aripă de condor,
Îmbrăcată cu pene de sânge,
Peste cerul de griblură și stronțiu!
Chipul pământului,
Sunt coastele mele numărabile,
De la clasa-ntâi,
iar muștele, coastele,
Nu le devoră,
De lume...

poezie de din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Un cotor de adevăr

Cică merele-ntr-o vreme,
Când creșteau doar în pădure,
Nu aveau de ce se teme,
Viermii se dădeau la mure,

Erau mai sofisticate
Și prin țepii lor, se pare,
A le devora pe toate
Era mare încercare,

Însă astăzi, în livadă,
Mere crude-s atacate
De ajung ele să cadă
Până la maturitate….

Nu c-ar fi mai dulci, zemoase,
Cum vin unii și gâdesc,
Viermii au mai multe clase….
Țepii…nu le mai priesc.

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Gândul, slova, palimpsestul

cascadă măcinând întruna
și torsul din fragede fire
cocorii când prind să înșire
în coloane albe runa

mirabilă moara de vise,
fantastă și haina sonoră
emoția fanii-și devoră
orgolios peste abise

și lanțul de sterpe imagini,
vârtejul din care distilă
o arsă de veacuri fosilă
renaște în sute de pagini

rotativele bâzâie lent
albinele mierea-și aduc
și toarnă în omul năuc
albastru, suav un ferment

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rangul de țăran

Oricâte minuni există pe lume
Niciodată ele n-ar fi de ajuns
Dacă țăranul ar pâlpâi în priză
Ca o mașină electrică de tuns.

Oricâte veacuri ar curge în haos
Ele ar fi doar vânare de vânt
Dacă n-ar ilumina sudoarea țăranului
În felinarul imens al planetei Pământ.

Oricâte cetăți ar râvni nemurirea
Le-ar devora tăcute ruinele toate
Dacă Măria Sa, țăranul cel bun,
Nu le-ar căra în eternitate.

poezie de din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

<< < Pagina 1 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook