delfini

Chemările iubirii

(soţului meu Alexandar)

s-a făcut întuneric, ia-mă în braţe
nu vreau vre-o spaimă să mă înhaţe
hai să ne iubim în mare ca doi delfini
valuri să ne mângâie pe umerii fini.

spune-mi iubite vorbe dulci la ureche
inimile noastre să danseze-n pereche
nu lăsa pe nimeni să stea între noi
nu lăsa singurătatea să mă ia înapoi.

chemările iubirii alunecă spre gleznă
sărutările sfidează nemiloasa beznă
să facem împreună din noapte giuvaer
dragostea noastră să fie un reper.

îmbrăţişează-mă şi strânge-mă la piept
ore de desfătare flămândă aştept.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lovesc inutil stelele din baltă

oglinda cerului nu poate fi spartă
tulbur doar nămolul aşezat cuminte pe fund
la dospit de îngeri blonzi
din mormoloci delfini
din nuferi plante carnivore

la ceas de lună plină
la pi pe patru de momentul zero
întind lăbuţa după o inutilă vină
mă transfer la liber în echipa adversă
sparg fulgii şi împart oamenii de nea pe un mărăcine
să-mi cânte măceşii a mii de toamne
pe o saltea cu păpădii îmi aşez visul
să-i fie gaben şi amar
apoi închid ochii şi-mi împart întunericul

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete ce nu cuvântă

Sunt oameni care
Au abisuri atât de adânci
In suflet
Căci cel de la Mariane
E o simplă gropiţă in obraz
Cu care le acoperă
Pe cele neştiute de lume
Şi acolo trebuie să intri
Tandru şi suav
Să nu trezeşti din noi
Mâluri tulburi de amintiri
Depuse in stalacmite şi stalactite
Ca niste spini interiori înfipti
Si uitaţi de cei ce i-au iubit...
Dar acesti oameni au o slăbiciune
Pentru şerpi de Lock Ness
Ce se infiripă nevăzuti
Si ucid iar delfini
Inimii..
Respingând corăbiile exploratorilor

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limane

Mi-aştern, uneori, pe sub gânduri, o mare,
când caldă, când rece, albastră sau nu,
fundalul perfect pentru nopţile-n care
prin minte-mi străbaţi, către inimă, tu.

Plutire de gânduri sclipind către stele
ascunse de norii-adormiţi pe un cer
tivit cu o parte din visele mele
purtate pe-o apă-fundal efemer.

Lumină-n derivă, curenţi iluzorii,
o ţintă în timpul pierdut în trecut,
delfini ce urmează, aiurea, cocorii
spre ţărmuri de care nicicând n-au ştiut.

Străbat, uneori, cu o barcă, oceane
şi merg spre niciundele altor limane.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis abstract

pe oceanul iubirii azi fac o croazieră
mă oglinesc senină în valuri de smarald
nu sunt blocaje nu-i nici o barieră
printre raze de soare veselă mă scald.

fac scufundări la bariera de corali
delfini prieteni mă-nvaţă să fac salturi
nu tulbură apele nici nu sunt imorali
cu blândeţea lor cuceresc înalturi.

joc rolul principal în primul act
un rol de afirmare în viaţa teatrală
chiar dacă buimacă trăiesc un vis abstract
lumea mea de doruri e foarte specială.

cu îngerii pe facebook semnez un contract
pagina mea să fie prezenţă crucială.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorind gândind...

M-aşez peste pământul moale
Sunt vlăguit de frumuseţe,
Vreau tot să uit, că-n lume-i jale...
Planeta, e la bătrâneţe.

O ciocârlie stă înfiptă
În raza soarelui fierbinte...
În cântec inima-mi recită,
Sunt fermecat, nu mai am minte.

Sunt lângă apa clipocind
În susur nesfârşit, de fond.
Sunt călător, stând, aţipind...
Sunt, una cu nisipul blond.

Mă uit la podu-n depărtare
În culori fugare de maşini.
Mă ia un dor să fiu la mare...
Ştiu loc, de joacă, cu delfini.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea este ca un mascul îndrăgostit

nebună şi totuşi calmă
îşi iubeşte ţărmul ca şi cum s-ar termina
apoi îmbrăţişează până la plutire oamenii
şi chiar până la moarte uneori
îşi dansează toate partenerele
pe muzica cerului
ca şi cum le-ar urca pe mese
şi le sărută mai bine decât vântul
le poartă între agonie şi extaz
când pe un pisc de val
când pe cine ştie care constelaţie ultimativă
apoi le duce-n lună şi le urcă-n soare
le promite scoici absolute
şi delfini jucăuşi

chiar şi afrodita s-a născut aşa
din spumele sale
şi generoasa deschiderea a uscatului

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străbăteam o toamnă cu amurguri prevestitoare de catastrofe prin lumina lor stranie. Mă uitam la apa unui râu. Părea liniştită. Numai în adânc se formau vârtejuri viclene. Aşa e şi viaţa, mă gândeam. Te lasă să crezi că totul e normal şi, pe neaşteptate, îţi pune gheara în gât. Apoi am visat o mare plină de delfini roşii. Se jucau în apă. Deodată, am observat că lăsau urme de sânge pe care valurile le combinau, făcând să apară pe suprafaţa mării un text din care nu înţelegeam nimic deoarece era într-o limbă necunoscută. Când spuma a şters totul, ca un burete alb, m-a acoperit un val puternic. Am simţit că devin uşor, că plutesc. că mă afund, că nu mai eram deloc speriat.

citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de vară

E-o boare caldă diafană
De aer, în Zefir curgând.
E-o lene de plăceri şi gând...
Îmi vindec, de-o idilă, rană.

Sunt pe nisipul răcorit,
Nu te aud, e doar talaz.
Am inima într-un Alcatraz...
Doar ai plecat, şi-i asfinţit.

M-atinge valul şi tresar;
-Nu-ţi este trupul răcoros,
Te-ai dus cu gând de neîntors?!?...
Nici plin, nu mi-am făcut măcar.

Se-aud mii pescăruşi... În larg
Marea e-n vuietul de-o scoică.
Din perle ce ţi-am dat, o troică,
Mi le-ai făcut lacrimi şirag.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem boutu

Din nuferi uriaşi amazonieni
din ochiuri de nimeni
ştiute..
ce ţin amniotic
în adânc
albaştri boutu
în cete atraşi de versul de albatros
ce-l cânt să-i duc
spre plaja unde cânţi duios
dorul de valuri limpezi
fără rechini travestiţi
cu pene de pescăruş
în păsări nautice
pe care doar şi Brâncuş
le înalţ artezian din delfini perlaţi
peste stele şi munţi înalţi
să-ţi răsfire nuferi de perseide
în cărările luminate
pentru ale tale tălpi minunate
ce sunt schiopătate

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!