Poezii despre cate, pagina 3
Cap de bronz
lăsat lângă statuie
un mărunțiș care dă farmec
bustului
sublim vis țesut despre mărire
câte șoapte a stârnit
câte poeme câte ode
s-au scris (?!) pentru capul
de
bronz lăsat alături de postament
seamănă cu un general sud
american intrat în legen
dă un aer de oroare
porumbeii din piață se a
dună de bronz în amurg roz
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre sculptură, poezii despre roz, poezii despre porumbei, poezii despre poezie, poezii despre aer sau poezii despre Statele Unite ale Americii
Singură
De câte ori am tresărit
La fiece mișcare,
Crezând că poate ai venit
Tu, dulce arătare.
Ș-apoi de câte ori am plâns,
Văzând că noaptea vine
Și lampa singură o-am stins,
Iubite, fără tine.
O, dac-ai ști de câte ori
Nopțile albe, nedormite,
Ți le-a jertfit până la zori
Sălbateca-mi iubire,
Măcar o clipă-ai fi venit,
Adus ca de ursite -
C-un sărut să pui sfârșit
Durerei nesfârșite!
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre sărut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre plâns
- poezii despre mișcare
- poezii despre jertfă
- poezii despre alb
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Doar tu
peste noi duhuri
adorm sub luna febrilă
rotindu-se în abis
câte sunt toate
și câte nu sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre somn sau poezii despre prăpăstii
La porțile universului
Primăvara este un vers cu armonii de floare și vânt,
Învârtind pământul într-un alfabet colorat de copil.
Și de câte ori se învârte câte o literă
Se preface fluture cu aripi de soare.
poezie de Camelia Oprița (2005)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre primăvară
- poezii despre fluturi
- poezii despre flori
- poezii despre culori
- poezii despre copilărie
- poezii despre aripi
Singură
De câte ori am tresărit
La fiece mișcare,
Crezând că poate ai venit
Tu, dulce arătare.
Ș-apoi de câte ori am plâns,
Văzând că noaptea vine
Și lampa singură o-am stins,
Iubite, fără tine.
O, dac-ai ști de câte ori
Nopțile albe, nedormite,
Ți le-a jertfit până la zori
Sălbateca-mi iubire,
Măcar o clipă-ai fi venit,
Adus ca de ursite -
C-un sărut să pui sfârșit
Durerei nesfârșite!
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mă înconjoară visele, târziu în noapte,
Așa cum stelele ard divin în focul lor nestins,
Apoi roiesc, spre a sfârșitului destin,
În alte vieți, în altă parte...
Câte caractere, câte enigme nedeslușite,
Câte fantomatice figuri și definiții
despre tot și toate...
Mai mult sau mai puțin dovedite sau răstălmăcite,
În frământări neîntâmplătoare de noapte.
poezie de Valeria Mahok (16 ianuarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre stele sau poezii despre foc
Câte măști și câte chipuri are o femeie?
Cam tot atâtea frunze cât are și un pom,
Pare de neclintit, asemeni unei stânci,
Dar uităm adesea, femeia-i și ea... om.
catren de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre măști, poezii despre frunze, poezii despre femei sau poezii despre copaci
Viziuni și... viziuni
Vai, câte spații goale prevăd la orizont
viziuni și cuiburi pentru păsări și vulpi,
și câte scări întru căderile spre Cer,
s-ajungi la Dumnezeu, să te disculpi...
Și câte viziuni ți se dezvăluie-n cădere,
căci spațiul dintre visuri nu este limitat,
Doamne, ne lipsește, nevolnic, Infinitul,
suntem lipiți cu fruntea de câte ni s-au dat.
Ne trebuie o vreme, să definim zădărnicia,
în echivocul dulce și amar al limitei vieții,
vai, cîte spații goale prevăd la orizont
și câte scări înfipte în roua dimineții!
În vastitatea și curgerea sfâșietoare a vremii,
născuți dintr-o țărână, ne îngropăm în alta,
gustăm din vid dodoloațe felii de zădărnicie
și ne sculptăm pe creier muririle cu dalta...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre limite, poezii despre viziune, poezii despre rouă, poezii despre religie, poezii despre păsări sau poezii despre naștere
Țărână luată de vânt...
oare, de câte ori trăim?
oare, de câte ori murim,?
de câte ori ochii deschiși?
de câte ori ochii închiși?
plătim ceva ce nu vom știi,
lăsăm păcate celor vii,
călcăm atâtea jurăminte,
ne amăgim apoi oriunde,
suntem atât de falși în viață,
urcăm mereu un vârf în ceață,
suntem acei ce nu se lasă
și când murim ne vrem în față
și pentru ce? și pentru ce?
apoi de ce? și-apoi de ce?
același glod ne e mormânt,
țărână luată de un vânt...
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre plată, poezii despre ochi sau poezii despre moarte
Pe drumul vieții-n plin surpat,
De zeci de ori reinventat,
De câte ori, de câte ori,
Să ai curajul să nu mori?!
catren de Mihaela Banu (15 iulie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curaj