cap+patrat

Ger la pătrat

întotdeauna mă aşez în primul rând
pare ilogic ce spun oamenii au tendinţa să se camufleze să se metamorfozeze
în pielea de şarpe a singurătăţii sau în sentimentalismul retoric

din rândul întâi gerul pare o haină de hermelină
căldura îţi coboară în anticamera sufletului
te disipezi în toate schimbările climatice
iar când vine vorba de îndrăgostit
ai o vedere panoramică

cum poţi iubi din faţă călare pe elefanţii roz
ai imaginarului!
lumea de azi cere lideri
până şi în dragoste toate au logica lor
dintr-o suburbie nu se pot metastaza atriile
nu poţi da ordin îngerului să te involueze
coborându-te la starea adamică

ah!!! singurătatea de everest
are gust de cucută

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu

De la distanţă, par un om normal:
Cu cap şi patru membre inegale,
Am burtă, crize reumatismale
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Cu cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Ca un Icar, în zborul sideral
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal!

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu

De la distanţă, par un om normal:
Am cap şi patru membre, inegale,
O burtă, crize reumatismale,
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Am cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Ca un Icar, în zborul sideral
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal.

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu

De la distanţă, par un om normal:
Am cap şi patru membre inegale,
O burtă, crize reumatismale
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Am cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Ca un Icar, în zborul sideral
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal!

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoarea de la tâmplă

De pe bolta lui cerească
soarele cât e de soare,
nu poate ca să topească,
de pe cap, a mea ninsoare.

S-a aşezat întâi la tâmplă.
Mi-a cuprins inteligenţa.
Rareori se mai întâmplă,
omul să-i simtă absenţa.

Odată ce s-a instalat,
peste toate e stăpână.
Din cap şi-a făcut palat,
şi-acolo vrea să rămână.

În zadar mă rog de soare
să mă scape de ninsoare.
Se străduieşte, n-am ce spune.
Ninsoarea pe cap rămâne.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnii spontane

Nu ştiu de ce te iubesc
deşi Einstein
este
egal
cu
mc
pătrat

C-un
singur
sărut

Se
poate
face
rost

De-o
primăvară
ultravioletă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm imprevizibil (Turul victimelor condiţiei umane)

Viaţa nu-i totuşi pantă spre moarte
visul Doamne creşte ca o stâncă
o veşnicie mai avem până departe
ceru-i poate lacrima cea mai adâncă

Visul creşte Doamne ca o stâncă
Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
de bucurie sufletu-i gata să plângă
în care lacrimă Doamne să m-ascund

Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
mai este o veşnicie până departe
până acolo Doamne până când
viaţa nu-i totuşi pantă spre moarte

Chiar dacă visul creşte ca o stâncă
chiar dacă lucrurile-s gata să plângă

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iunie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

termitele roşii au ridicat un muşuroi-castel
până aproape de tavanul laboratorului
aşteptau atacul termitelor cu cap de dragon
care cântau cântece la mandolină spre seară
despre femei care nasc prinţi cu cap de ţestoasă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu la 65 de ani

De la distanţă, par un om normal:
Am cap şi patru membre inegale,
O burtă, crize reumatismale
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Am cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Dar uit să-mi iau pastilele, banal,
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal!

hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

[mere de vară]

îmblânzesc inorogii
rătăciţi
într-un pătrat

îmi pun
degetarul
şi-ţi citesc
în palmă

eşti
o ameţeală
care umblă
prin vene
ţinând fusta
în mâini
plină
cu mere
de vară

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!