Serioase/triste despre broasca saltareata, pagina 3
Fata se duse să închidă poarta hanului ce dădea în drumul mare, spre Vestfjorddal. Nu avu grijă măcar să întoarcă cheia în broască. În această ospitalieră țară a Norvegiei, asemenea precauții nu sunt necesare. Se cade ca orice călător să poată intra în casă, ziua sau noaptea, fără să fie nevoie ca cineva să-i deschidă.
Jules Verne în Un bilet de loterie
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre noapte, citate de Jules Verne despre noapte sau citate despre Norvegia
Eu sunt Nimeni! Tu cine ești?
Eu sunt Nimeni! Tu cine ești?
Ești Nimeni Și tu? Ca și mine?
Atunci, iată, suntem o pereche!
Nu spune! Ne vor pedepsi iar tu știi asta bine!
Ce trist să fii Cineva!
Atât de public ca o broască
Să repeți numele cuiva toată Vara
În fața unei mlaștini pline de-admirație prostească!
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe
Visătorul nu este propriu-zis om, ci, cum să spun, un fel de ființă hibridă. În general, el se aciuiază undeva, într-un ungher izolat, de parcă s-ar ascunde acolo și de lumina zilei, iar odată instalat astfel, e tot așa de nedezlipit de bârlogul său ca și un melc, sau semănând cel puțin în această privință cu acel interesant soi de vietate care este și făptură, și casă la un loc, și care se numește broască țestoasă.
Dostoievski în Nopți albe, A doua noapte (1848)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre lumină
- citate de Dostoievski despre lumină
- citate despre visare
- citate de Dostoievski despre visare
- citate despre timp
- citate de Dostoievski despre timp
- citate despre broaște țestoase
- citate despre animale
- citate de Dostoievski despre animale
Vasul Marin
vasul marin ifrim nu e un vas de război
deși are un contur agresiv
vasul marin ifrim
este un vas schizofrenic
până la măduva apelor
vasul marin ifrim are o dinamică stranie
și caută golfurile femeii cu apucături de canibal
vasul marin ifrim e o ambarcațiune
cu însușiri stranii
o broască țestoasă cu aripi de fluture negru
poezie de Marin Ifrim din Curentul marin
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre violență
- poezii despre război
- poezii despre negru
- poezii despre fluturi
- poezii despre femei
- poezii despre broaște țestoase
- poezii despre aripi
- poezii despre apă
- poezii despre agresiune
Ajungând pe marginea eleșteului, se așeză și el acolo jos, și, privind cu nedomirire, ia așa numai ca să zică și el că face ceva, bălăcea cu nuiaua prin apă, și făcea haz cum sare stropii de apă, când o lovea. Apoi începu a cugeta. El vedea că fiecare strop de apă, când pică înapoi la matcă, se face câte un armean (cerc) împregiurul lui, și de ce merge se mărește, până ce intră iarăși în sânul matcei de unde a ieșit, fără mai pe urmă să se cunoască nici locul unde a picat stropul, nici întinderea armeanului din giurul lui, ci totul rămânea ca mai-nainte, adică fața apei lucie ca o oglindă. El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este, ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei, și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua, și unde se deschidea talazurile care înconjura vârful nuielei, acolo, țâșt! și dânsa, și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. Dară el nu vedea, nu auzea. Atâta era de dus cu mințile. În cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa, și parcă îi zicea inima ceva, dară nu pricepu nimic.
Petre Ispirescu în Broasca țestoasă cea fermecată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre apă, citate de Petre Ispirescu despre apă, citate despre umor, citate de Petre Ispirescu despre umor, citate despre ochi, citate de Petre Ispirescu despre ochi, citate despre inimă, citate de Petre Ispirescu despre inimă, citate despre gânduri, citate de Petre Ispirescu despre gânduri, citate despre cunoaștere sau citate de Petre Ispirescu despre cunoaștere
La ce ar folosi să trăiești, dacă n-ai simți puternic. Nu-i invidiez pe oamenii care au inima acoperită cu o carapace de broască țestoasă sau cu o piele de hipopotam. Fericiți sunt numai aceia care suferă de pe urma senzațiilor lor, care le primesc ca pe niște șocuri și le gustă ca pe niște bunătăți. Pentru că trebuie să ne trecem prin minte toate emoțiile, fericite sau triste, să ne saturăm cu ele, să ne îmbătăm până la cea mai ascuțită bucurie și până la desperarea cea mai dureroasă.
citat celebru din Guy de Maupassant
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre fericire, citate despre viață, citate despre tristețe, citate despre superlative, citate despre invidie, citate despre durere sau citate despre bucurie
Atunci
Era adânc, era tăcut,
picau pe jos andante
foiri de foi, când între noi
l-am rechemat pe Dante.
Eram absurd și spălăcit
și, lighioană dragă,
de ghidușari zburau bondari
zbenguitori, în șagă.
Era o broască lângă lac
micuță și țestoasă
Un stâlp de lemn și telegraf,
vroia scâncind, acasă...
... Și becul a rămas stingher,
în mijlocul luminii...
Trecu în gând, pe lângă noi,
Francesca de Rimini.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre telegraf, poezii despre lumină, poezii despre lemn, poezii despre gânduri, poezii despre becuri, poezii despre acasă sau poezii despre absurd
Cântec de adormit Mitzura
Doamne, fă-i bordei în soare,
Într-un colț de țară veche,
Nu mai nalt decât o floare
Și îngust cât o ureche.
Și-n pridvor, un ochi de apă
Cu o luntre cât chibritul,
Ca-n crâmpeiul lui săncapă
Cerul tău și nesfârșitul.
Dă-i un fluture blajin
Și o broască de zmarald.
Și-n pădurea de pelin
Fă să-i stea bordeiul cald.
Și mai dă-i, Doamne, vopsele
Și hârtie chinezească,
Pentru ca, mânjind cu ele,
Slava ta s-o zmângălească.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre tată, poezii despre somn, poezii despre păduri, poezii despre muzică, poezii despre hârtie sau poezii despre flori
Atunci
Romanță
Era adânc, era tăcut,
picau pe jos andante
foiri de foi, când între noi
l-am rechemat pe Dante.
Eram absurd și spălăcit
și, lighioană dragă,
de ghidușari zburau bondari
zbenguitori, în șagă.
Era o broască lângă lac
micuță și țestoasă
Un stâlp de lemn și telegraf,
vroia scâncind, acasă...
... Și becul a rămas stingher,
în mijlocul luminii...
Trecu în gând, pe lângă noi,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumețul
Mereu se sprijină noaptea albă pe deal,
Unde în tonuri argintii se înalță plopul,
Stele și pietre sunt.
Adormit se arcuiește puntea peste viitură,
Un chip mort însoțește pruncul,
Secera lunii în prăpastia roz.
Departe păstori proslăvind. În roca veche
Privește dintr-un ochi cristalin o broască,
Se trezește înfloritul vânt, trilurile a morților aievea
Și pașii înverzesc în liniștita pădure.
Asta amintește de pom și animal. Domoale trepte de mușchi;
Și luna,
Lucește scufundată în triste ape.
Revine iar și umblă pe meleaguri verzi,
Se leagănă pe gondole negre prin orașul în ruină.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre timp, poezii despre moarte, poezii despre zoologie, poezii despre vânt, poezii despre roz sau poezii despre roci