balada motanului

Baladă

Dragostea ne ţine-n colivie
ca şi oaza iubito-n pustie

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (15 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă asta-i o baladă,
Râma-i pasăre de pradă

Iar tu, Dorothy cea nurlie!
Înapoi în colivie!

După ce împlinise 16 ani, în viaţa lui Dan Ullmann se produsese o schimbare; anume, nu mai era atât de singur, ca până-n acel moment. Cu excepţia motanului Moţ, mai apăruse o persoană, care se "lipise" de el, nu fără acceptul lui, însă... Pentru că şi el o primise, alături de el. Era vorba de o adolescentă, cu 2 ani mai mică decât el, ca şi el, orfană de ambii părinţi, deci, colegă de suferinţă cu el, din acelaşi orfelinat.

Cornelia Georgescu în Destine împletite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-abia după ce a scris şi "Balada porcului" a fost considerat un poet suin-generis.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De obicei, o baladă se termină prost când calul eroului aleargă mai repede decât acesta.

Marius Zaharia în Taxa de protecţie şi alte tentative de umor (iunie 2016)
Adăugat de Marius Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!

(din baladă în baladă)

Din baladă în baladă, pas
la pas printre poveşti,
o lumină creşte-n taină,
o lumină - un buchet,
nestematele amintirii,
a ce-au fost şi ce n-au fost,
bravul popor şi brava urbe
cu-a lor muşterii de dor,
zac-acum în adormire
fără semn de viitor;
se coboară în umbrire...

Versuri curg şi versuri vin,
chinul zilei de acuma
netopit rămâne încă,
ca-n cioplirea de topor
nu dispare aşchia-n zare
ci aproape de picior
cade cu suspinul brazdei,
spre această lume neagră

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada alegătorului român

PeSeDi-m-aş şi n-am cui,
U-Se-Ri-m-aş orişicui,
PeMePe mă jumuli,
PeNeLi-m-aş PeNeLi!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia şi muzica

E o doină, o baladă,
E un lied, o serenadă...
Să tot cânte! Numai dacă
Ar mai şti şi când să tacă!

epigramă de Otilia Morţun din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă

Aveam mândrie, când aveam şi tată,
Chiar deşi, nu m-a crescut,
Ştieam că-i tânăr şi frumos arată,
Ca-i întru-n loc necunoscut...

Puţine ori, venise să mă vadă,
Se apleca, să-mi fie de statură,
Venea cu caramele, ciocolată,
Lăcrimând, pleca, după cotitură.

Chiar dacă, de puţine ori. eu l-am văzut.
Îs bucuroasă, ca l-am cunoscut...
Având doar 15, ani adolescenţi,
Tata a plecat, în lumea celor drepţi.

Iar când eram de-acum matură,
Am aflat cu încurcătură,
De la unchiul de departe,
Că de la tata, mi-a rămas şi-un frate.

[...] Citeşte tot

poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada alesului

Nouă potlogari,
Nouă hoţi mai mari
Cu alesul zece
Care-i şi întrece.

epigramă de Florea Ştefănescu (mai 2006)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe nedrept suntem blamaţi pentru mioritism. Fatalismul e un dat, nu un capriciu. Numai că românii l-au nemurit printr-o baladă.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!