Toate rezultatele despre +intorc +spatele, pagina 3
Curățenie de primăvară
Astăzi scriu despre IUBIRE cu litere mari, de foc!
(focul arde tot ce-i rău și mi-aduce doar noroc)
Întorc spatele spre lumea care-mprăștie minciuna
despre una, despre alta, despre cât de rea e Luna...
Fac curat în casa noastră și vorbesc cu steaua mea,
o descânt, o țin în poală, îi cânt toată dragostea
și ea alungă blesteme, dă cu ele-n vârcolaci,
scapă curtea de năpârci, de vampiri și mii de draci.
În liniște, împăcată, beau un ceai de levănțică,
m-odihnesc lângă parfumul unei flori de angelică,
îmi las sufletul să cânte, când soarele mă răsfață,
îmi șterg lacrimi, uit coșmaruri...
Bună dimineața, viață!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- poezii despre curățenie
- poezii despre îngeri
- poezii despre vârcolaci
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre vampiri
- poezii despre timp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
A douăzecișiuna noapte
Am întors spatele mânios pământului
nimeni nu se mai gândea la nimeni,
nimeni nu-și mai aducea aminte de nimeni,
nimeni nu avea părere de rău despre nimeni,
nimeni nu mai făcea nimic pentru nimeni
Ca un bivol sălbatic am fugit de mine,
departe de zarva orașelor și de strigătele prietenilor,
străbăteam înălțimi de pășune să prind puteri,
să ar ogoare noi, cu sămânță nouă,
setea s-o potolesc din izvor nesecat.
Rodul meu să fie mai bun decât aurul
și ceea ce se va naște din mine
să fie mai de preț decât argintul,
iar când înălțimea adâncului se va limpezi,
odată cu zorile am să zăresc calea dreaptă
să mă întorc la mine.
poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înălțime, poezii despre prietenie, poezii despre oraș, poezii despre noapte, poezii despre naștere, poezii despre aur sau poezii despre argint
Stelele par stropi de ploaie
pe o imensă pânză de paianjen
îmi întind ochii spre dincolo
nu caut niciun detaliu
nu-mi aduc gândirea sprijin
las sufletul liber
atât cât să nu-mi dăuneze grav
nu dau găuri în univers
respir prin piele
desfac în atomi aerul
cu oxigenul e mai greu
tinde mai mereu spre pereche
cuminte precum o frunză nesătulă de lumină
îmi îndemn trupul să nu părăsească pământul
apoi mă întorc în povestea din spatele pleoapelor
risipesc cu nonșalanță din infinit
sunt convins că oricât m-aș strădui să-l consum
dumnezeu îl va înmulți cu generozitate
acum simt pleoapele călcându-se
și iată că nici în viața asta nu voi reuși
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre ploaie
- poezii despre oxigen
- poezii despre ochi
Spovedanie tăcută
după amiază,
ies în parcul din spatele blocului.
aleg banca de lângă plopul
cu trunchiul plin de noduri.
tac prea mult cred.
ziua răsucesc sub tălpi
podeaua casei.
întorc mișcarea între uși și ferestre,
până la saturație...
aleg cu privirea un tei.
încep spovedania tăcută.
un câine se așează sub palma mea.
instictiv, îl mângâi.
îi simt trupul răsturnat pe picioarele mele.
adoarme.
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu (8 mai 2012)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre spovedanie, poezii despre somn, poezii despre câini, poezii despre șah, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre râs, poezii despre poezie sau poezii despre picioare
Idolatrie (3)
nu-mi mai fac semnul crucii diminețile
a devenit un gest reflex să-mi trec prin păr mâna
mă scutur de ale tale/ fac tot posibilul
să exclud calea de întoarcere
azi toamna și-a pierdut intimitatea
mult prea stridentă lumina gutuilor galbene
crizanteme își rătăcesc visul
în văzul neiertător al cosmosului
și nu mă pot privi în icoane/ mă sperii și fug
dihanie ieșindă în afara timpului... fără de urme...
fără de lume... fără habitat
când diabolic dantela rochiei îmi sabotează feminitatea
îmi întorc spatele/ amputez amintirile... încă o zi să mai apuc
mersul se sparge în oglinzi diforme
bunăoară noaptea aceasta ineficient învelind o rană
mă amestec în colții pădurii cu trunchiuri mute
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre toamnă, poezii despre sperieturi, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre rochii, poezii despre păr sau poezii despre păduri
Lecție de prim ajutor
ca să fie mai clar
și ca să vă pot ilustra lecția de astăzi
uitați-mă ajuns acasă
poate
și mai departe fiți atenți cum mă privesc pe fereastră
în plină stradă
ca și când chipul meu s-ar forma din forfotă și magazine
să știți că nu mă uit doar de câteva secunde de când suntem împreună
ci de secole (vezi arcimboldo)
este prezentă în portret aceeași amnezie ca atunci
- știu precis că trebuie să vă spun asta
neapărat asta-
când sunt la trecerea de pietoni și imediat după primul pas
mă trezesc la birou
sau acasă
sau la
sau iubită
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Ciobanu
Adăugat de Ștefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lecții, poezii despre voce, poezii despre secunde, poezii despre seară, poezii despre prim ajutor, poezii despre prezent, poezii despre portrete, poezii despre pietoni sau lecții de engleză
Detractorii Mișcării Legionare, aceia care nu și-au dat nicicând osteneala să cerceteze cu atenție și obiectivitate punctele ei doctrinare, care, de altfel, au fost formulate mereu cu claritate, au acuzat-o că ar impune o disciplină rigidă și înăbușitoare membrilor ei. Nu pot, sau nu vor să priceapă, că aici este vorba despre o disciplină conștientă, pe care aceștia o acceptă cu înaltă înțelegere și cu totală libertate. (În orice moment ar putea părăsi Mișcarea Legionară dacă s-ar simți coacționați, așa cum spun unii.) Și nici nu pot înțelege, (este nevoie de o anumită probitate pentru aceasta) că ceea ce numesc ei încălcare a personalității omului este în realitate o stare de armonie interioară în acesta, necesară și fecundă, pentru reușita unei acțiuni colective. Oamenii care posedă această largă înțelegere, întorc spatele nepăsători unor măguliri deșarte, unor egoisme personale sau unor formulări răsunătoare, dar neadevărate, asupra personalității omului.
Nicolae Roșca în Ce este Frăția de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mișcare, citate despre înălțime, citate despre realitate, citate despre minciună, citate despre libertate sau citate despre cercetare
Para cea mai coaptă
Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules
La fel e și iubirea mea, la care n-am acces,
Plăcută privirilor deși-i. Briză-înmiresmată, făpura i-o-înclină
Spre mine, căci abia aștept să o sărut și să mi-o fac regină!
Ea stă-n lumină și ochii tuturor o văd, iar dorințele dau ghes
Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules.
Că-asemenea roadă-i dulce și parfumată, prea bine știu,
Dar, iată, n-ajung la ea,-i privesc doar obrăjorul auriu.
Sorb razele de soare prelinse pe chipul frumuseții,
Așa cum trandafirii însetați beau roua dimineții.
Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules
Iar ochii mei privesc neclintit numai la ea, bineînțeles.
De ce de ce n-o ignor, de ce să-i întorc spatele mi-e greu,
De ce nu culeg o altă inimă din multele-întâlnite-n drumul meu?
Atâtea iubiri am la-îndemână dar, vai, pentru niciuna interes!
Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules.
poezie de James Whitcomb Riley,18491916,, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre trandafiri, poezii despre sărut, poezii despre rouă sau poezii despre monarhie
Da, iubirea adevărată afirmă libertatea celuilalt. Nu încearcă să-l stăpânească. Aici se greșește cel mai mult în relații, când unul încearcă să-l transforme pe celălalt, să-l ajusteze după gustul propriu. Când iubești, trebuie să ieși din tine în sensul de a încerca să-l trăiești pe celălalt, să-l înțelegi pe celălalt, să vezi lumea prin ochii lui. Dacă îi calci libertatea, apare instinctul de apărare. Și se va închide în el. Se va feri de tine, se va simți agresat. Într-o relație trebuie să existe un balans între apropiere și distanță. Trebuie să-i păstrezi celuilalt taina, să n-o spulberi. Să nu încerci să cotrobăi în toate cotloanele sufletului lui, să nu intri cu excavatorul peste flori. Tupeul, îndrăzneala distrug misterul celuilalt. Exercițiul acesta al ieșirii din noi înșine uneori e dureros, înseamnă să părăsești o poziție sigură, să ieși din confortul felului tău de a fi, adoptând felul celuilalt de a fi. Dar numai așa te poți lărgi, te poți îmbogăți și poți transforma iubirea în cale de cunoaștere. Dacă rămâi în tine însuți, ești foarte sărac. Ba, mai mult, te trezești că toți îți întorc spatele. Te trezești singur.
Părintele Pantelimon de la Oasa în Despre dragoste
Adăugat de El
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre viață, citate despre sărăcie, citate despre suflet, citate despre ochi, citate despre instinct, citate despre greșeli sau citate despre flori
Mărturisirea
sincer să fiu,
fie-mi de neiertat că ies
pentru o clipă din minciună,
în cea mai mare parte a timpului
nu bag în seamă
ce spui sau faci fără să vrei
recunosc, așa cum cel mai probabil
ai bănuit dintotdeauna,
mi se întâmplă să mă uit tâmp
la razele ce ies din tine
în timp ce nu-ți simt
cuvintele și faptele deșarte
adevărat îți zic,
atunci când mă holbez zâmbind pierdut
și mă ciupești în felul tău aparte,
vibrez în loc să mă trezesc
chiar dacă pe moment
[...] Citește tot
poezie de George Avram
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre trecut, poezii despre stângaci, poezii despre sinceritate, poezii despre schimbare sau poezii despre realitate