vant turbat

frunză

Frunza. Dor care pluteşte în vânt şi mângâie în taină toamna.

definiţie aforistică de Alexandra Mihalache din Între expresie şi adevăr (Cugetări şi definiţii aforistice), Lumina expresiei (2016)
Adăugat de Alexandra Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

elice

Elice. Pale de vânt.

definiţie aforistică de David Boia (2 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

nas

Nasul

Servind pentru miros şi respirare,
Micuţul promontoriu are boala
De-a se vârî, deşi nu-i fierbe oala,
Şi-a sta în vânt. Deci iese la purtare...

definiţie epigramatică de A.C. Dragodan din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Timpul este un vânt iute, întrucât fiecare oră aduce ceva nou... dar cine poate înţelege şi măsura suflarea lui grăbită, misterul şi căile sale?

definiţie de Paracelsus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

vânt

Vântul, definiţie

Din explicaţie sumară,
Aflăm că-i fenomenul care,
Din când în când, adie-afară
Şi bate, des, în... buzunare.

definiţie epigramatică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

iubire (vezi şi dragoste)

Iubirea? Luaţi-mi totul: Oscarul, banii, casa, dar iubirea nu! nu mi-o luaţi! Iubirea e ploaie, e vânt, e soare, e stea. Iubirea e respiraţie şi, da! Ştiu! Ştiu! Iubirea e otravă.

definiţie de Anna Magnani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

alpinism

Alpinismul este poezie, filosofie, este ceva nedefinit care te cheamă, te subjugă, te împinge în locuri incredibil de grele pe frig sau soare torid, în ploaie sau vânt...

definiţie de Niculae Baticu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Ce este timpul? Scurgerea tăcută a unor fire de nisip... Ocolul pe care-l face Luna în jurul Pământului şi ocolul Pământului în jurul Soarelui... Primul rid al omului matur şi primul strigăt al noului născut. Un velier care dispare în larg. Într-un vechi cimitir de ţară, sub un chiparos întunecat, un nume necunoscut, săpat pe un mormânt, un nume pe jumătate şters de vânt şi de ploaie. Natura care moare în fiecare iarnă şi renaşte în fiecare primăvară. Vaporul care intră în port, după o lungă călătorie, soldatul care se întoarce din război.

definiţie clasică de Marie-Anne Desmarest în Torente
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

rutter

Un rutter era o carte cu însemnările amănunţite ale unui pilot, care mai fusese înainte pe acel drum. Păstra înscris drumul dintre porturi, capuri, istmuri şi canale. Avea notate locurile măsurătorilor, adâncimea şi culoarea apei, înfăţişarea fundului mării. Descria cum s-a ajuns acolo şi cum s-a întors: câte zile cu un anume curs, felul vântului, când şi de unde bătea, la ce fel de curenţi să te aştepţi şi de unde; sezonul cu furtuni şi cel cu vânt prielnic; unde să carenezi nava şi unde să faci plinul de apă; unde întâlneşti prieteni şi unde duşmani; bancuri de nisip, recifuri, maree, refugii; la un loc, tot ce era necesar pentru o călătorie fără primejdii.

definiţie clasică de James Clavell în Shogun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!