Poezii despre vant turbat
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru vant turbat în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Vânt turbat
Sunt clipe în viață când sufletul
Ca frunza în pom se odihneste
Vânt puternic strânge cu corsetul
Se adună usor dansează plutește
O adiere îl trezeste, îl poartă-n vânt
O zi două, trei, îl lasă și poposeste
Din frunză, din vânt, se aude un cânt
Apoi mai aprig și frumos se iubește
Cântă copacul, tu stai la o rădăcină
O viață tu ai dirijat, ești un bărbat
Se leagănă în vânt frunza ce suspină
Nu ești bărbat, ești vântul turbat
Domol te-ai așezat pe câmpul curat
Frunza singură să se învârtească
Vântule turbat, o vioară te-a alungat
Sufletul să hotărască, el să iubească.
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre copaci
- poezii despre vioară
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre muzică
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Om turbat versus câine turbat
De-ar fi să-aleg, de-s atacat
De-un câine și de-un om turbat,
Deși-s un mare gentilom,
Eu m-aș feri mai mult de om.
poezie de George Budoi din Bunătatea și răutatea (25 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre câini
Rătăcesc
ca un vânt nebun
mă învârt în căutarea
dragostei mă zbat
ca și un val turbat
fără răbdare fără odihnă
caut iubirea rătăcită
de undeva mă privește
nedumerită se scrie
ca o poveste infantilă
filă cu filă deslușeam misterul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre odihnă sau poezii despre nebunie
Viespea turbată
Fiindcă turbasem
aveam în loc de ochi doi câini
care în loc de boturi aveau doi crocodili.
Fiindcă turbasem iarba era roșie și tușea.
Fiindcă turbasem aveam o peșteră în loc de gură
și doi soldați romani în loc de urechi.
Fiindcă turbasem
căutam prin păduri un copac ca și mine turbat
cu poeți în loc de frunze și cu pești în loc
de rădăcini.
Fiindcă turbasem mă rugam la un Dumnezeu
turbat
un Dumnezeu turbat care a creat turbarea.
Fiindcă turbasem mâncam turbă
și dormeam pe o linie curbă
și visam, visam
o viespe turbată cum îmi ieșea
din deget și înțepa aerul..
Și aerul turba!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre urechi
- poezii despre speologie
- poezii despre roșu
- poezii despre religie
- poezii despre păduri
- poezii despre poezie
- poezii despre pești
- poezii despre gură
Nebun la al lumii parastas
De-aș fi cum voi în versuri mă citiți
Ați înnebuni, văzând cât de nebun sunt
Căci uneori-s turbat precum un vânt
Dansând în omăt de argint ce-l adorați
Din care voi-n oameni vă modelați
Și nedorind să vă aud, mă-mbătați
Fugind printre necunoscuți-n parastas
Să beau din vorba lor "in vino e veritas".
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre versuri, poezii despre lectură sau poezii despre argint
Victor Ponta Plagiatorul are de azi patalama și de la Înalta Curte de Casație și Justiție că a plagiat la doctorat (pamflet)
Mama lui când l-a fătat, hei, ce ploaie și ce vânt,
Filmul i s-a cam voalat, hei, ce ploaie și ce vânt,
Și-a ieșit cam țigănos, hei, ce ploaie și ce vânt,
Cu obrazul foarte gros, hei, ce ploaie și ce vânt!
Țigănos și la culoare, hei, ce ploaie și ce vânt,
Țigănos și-n comportare, hei, ce ploaie și ce vânt!
Pe măsură ce creștea, hei, ce ploaie și ce vânt,
Bădăran el devenea, hei, ce ploaie și ce vânt!
Când rușinea s-a-mpărțit, hei, ce ploaie și ce vânt,
Victor Ponta a lipsit, hei, ce ploaie și ce vânt;
N-a lipsit că n-a putut, hei, ce ploaie și ce vânt,
A lipsit c-așa a vrut, hei, ce ploaie și ce vânt!
Când a fost la doctorat, hei, ce ploaie și ce vânt,
El din plin a plagiat, hei, ce ploaie și ce vânt!
Plagiatul evident, hei, ce ploaie și ce vânt,
L-a negat impertinent, hei, ce ploaie și ce vânt;
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Plagiere și Plagiatori: aforisme, epigrame, pamflete și satire (13 iulie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hei, ce ploaie și ce vânt! For the rain it raineth every day. (Shakespeare, vers din Cântecul bufonului, din A [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre plagiat, poezii despre justiție, poezii despre rușine, poezii despre prezent, poezii despre ploaie, poezii despre obrăznicie, poezii despre nerușinare sau poezii despre mamă
Vis turbat
de nalț nimicuri, îți cioplesc montură
rubinului de-amor, deșertăciune...
un diamant al neființei spune
de alte-averi, ce-n ochi de lut n-au gură.
pe gând era minciunii leziune
de-mi putrezea a literei structură...
pe raft e Domnul în miniatură
abia clipind biserici pe genune.
cu dulci convulsii de mirări mă-ncaier,
sub noțiuni de noapte-i vis turbat
diform alint ce dezvelește vaier.
ci doar de mine nu te-am întrebat
când mai veneai pe-o umbră-n șa de aer...
mă pitulam, de ploaie vinovat...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre vinovăție, poezii despre prăpăstii, poezii despre minciună, poezii despre lut sau poezii despre gânduri
Tot vântul...
Când vântul urlă ca turbat
Și este foarte supărat
Nu-i bine-n calea lui să stai!
Poți să-i vorbești și să-l întrebi
De ce-i așa de furios
Pe cine s-a mai supărat...
Și de la geam.
Și simți cum tulburarea lui,
Te prinde și pe tine,
Și-ți răscolește nedoritul,
Iar brațele stângându-ți haina
Se-mbrățișează unul pe-altul
În timp ce sufletul ți-e zgribulit
Și-ți spune-n gând:
- Doamne, ce vânt!
poezie de Maria Grosu
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Doamne, ce vânt!" Da, te întreb și eu, dar în altă tonalitate: De unde ai venit, fâlfâire de Supremație? Aici, [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre vestimentație, poezii despre timp, poezii despre supărare sau poezii despre furie
Mielul turbat
Singurătatea este cea mai gravă boală,
Asta o știu toți, nu de aceea scriu eu aici,
La curtea regelui XYZ, sosi un străin pe nume AAB,
Înfășurat avea un stilet, cânta din harpă, părea un harap.
Lumea întreabă, ce știi să faci, străinul răspunde, a povesti,
Despre Lilith și vârcolaci, morți călărind pe stafii.
O lumânare ardea într-un colț, era târziu și somnul venea,
Când deodată se auzi de sub bolți țipătul morții,
Murise și ea.
Dar mai există și mielul turbat, vine un lup fără dinți, fără păr,
Iată îl scuipă, acest scuipat parcă ar fi doar un strop dinspre mări.
Vine un leu, urinează pe miel, vine măgarul și țipă un vers,
Mielul turbează, nu este el, nu mai e loc în Univers.
Mielul mai scrie, nu este miel, ei și ce dacă scrie, întrebi,
Mielul este Mefistofel, poți ajunge cu el pe Horeb.
Amestecă el blesteme, nectar, asta și Domnul o știe, iertat
Intră mielul în Rai, asta e, intră deși este mielul turbat.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre moarte, poezii despre vârcolaci, poezii despre superlative, poezii despre somn, poezii despre singurătate sau poezii despre rai
* * *
din oasele tale
se mai înalță un înger
pământ turbat
ce-mi ești uneori.
poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri
<< < Pagina 1 >