Poezii despre ură, pagina 2
Ninge cu dușmănie
Ninge cu dușmănie,
Cu ură cade zăpada
Peste apele înghețate cu ură,
Peste livezile înflorite din răutate,
Peste păsările înrăite care îndură.
Ninge ca și cum prin zăpadă
Ar trebui să se sfârșească
Viața acestui acvatic popor,
Ninge cu o încrâncenare
Omenească,
Ninge otrăvitor.
Pe cine să mire?
Doar eu mai știu
Că ninsoarea
A fost la-nceputuri iubire.
E atât de târziu
Și ninge hidos,
Și nu-mi vine-n minte
Decât să aștept
Lupii flămânzi,
[...] Citește tot
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre ninsoare
- poezii despre apă
- poezii despre viață
- poezii despre răutate
- poezii despre păsări
- poezii despre nuntă
- poezii despre lupi
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Legături antagonice
Bacilu-și are bacteriofag,
la parazit e eritrocita;
la nepăsare e ispita...
La ură, t-adresezi cu drag.
Insecta-ți dă mortal și miere;
de-i anofel, sau e albină...
De pici ca ele-n plasă, ai vină;
păianjenulu-i sunt "plăcere".
Pasăre-i pui și este uliu,
ciuta se naște pentru lup,
vulcani, de presiuni erup...
Nu-i toi, sfârșit, fără preludiu.
Natura doar prin tatonare
și-a câștigat perfecțiunea;
omu-i ură, delațiunea...
La rău, nu facem îndreptare.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre natură
- poezii despre apicultură
- poezii despre vulcani
- poezii despre vinovăție
- poezii despre ulii
- poezii despre sfârșit
- poezii despre plăcere
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre naștere
Stea decăzută
Grupul acela de demult
a făcut o asociație
cu nume de stea
steaua aceea era adevărată
obiectivă și lumina feeric
de atunci s-au succedat
multe grupuri
la steaua speranței
grupul acesta de acum
continuă asociația
cu nume de stea
dar cu ură și ranchiună
iar steaua lor cea de azi
nu-i nici măcar mată
mai degrabă-i obscură
emană ură și întuneric
plus multă răutatea
e posibil ca steaua lor
să cadă într-o gaură neagră
vai steaua lor de azi
[...] Citește tot
poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre întuneric, poezii despre viitor, poezii despre prezent, poezii despre posibilitate, poezii despre negru sau poezii despre adevăr
Recită-mă-n ură
Citește-mă cât mai exist
Căci, voi fi,.. rouă de ametist
Câmpiilor ce le hoinăresc
Codrilor ce-mi ostoiesc
Înfometări-n liniște..
Poienilor ce mă-nvelesc
In verzi haine,.. palate.
Izvorelor ce-mi sorbesc
Pietrele cărate-n spate..
Inflorind tălpi-n spinate.
Recită-mă-n amor, ură
Ceartă-mă de-ți par glastră
Floare-n privire, măiastră...
Să-ți curg în purpurie,
Rouă ambră de feerie
In bujori-ți de senin
In crini pieptului, tanin
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vestimentație, poezii despre verde, poezii despre timp, poezii despre rouă, poezii despre păduri, poezii despre palate, poezii despre lună plină, poezii despre existență sau poezii despre crini
Cântec de dragoste
E atâta ură
Strânsă între noi,
Sunt atâtea ziduri,
Sunt atâtea ploi.
Sunt atâtea visuri
Care ne-au mințit
Și-o atât de rece
Lamă de cuțit.
Tu mai treci prin rouă,
Eu mai dau prin gropi
Și-s aceleași urme
Sub aceiași plopi.
Dar e-atâta ură
Dincolo de drum
Cât s-ajungă toate
Pulbere și scrum.
[...] Citește tot
poezie clasică de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre plâns, poezii despre ploaie, poezii despre muzică, poezii despre cenușă sau poezii despre cadouri
Despre viață
Viața mi-a împodobit sufletul cu lauri de bucurie și de fericire,
Dar a sădit în mine și ramuri de furie și de ură.
Uni spun că este bine să trăiești în nemurire.
Eu știu însă că viața, nu-i decât o aventură.
Nici când laurii se usucă și sufletul moare,
Ei nu pot să înțeleagă că nu există nemurire.
Atunci când și ramurile de furie și de ură se ofilesc de soare,
Și noi vom realiza că viața este și-o cruntă amăgire.
Când laurii de bucurie și de fericire își pierd culoarea verde,
Când ramurile de furie și de ură nu mai cresc,
Atunci vom înțelege că viața ni se pierde,
Și că trăirea în natură este un dat dumnezeesc.
Deși laurii sunt ramuri și ramurile pot fi lauri,
Bucuria și fericirea, cu furia și ura nu se înfrățes.
Chiar dacă împreună se înalță ca un stol de grauri
Către Dumnezeu-Tatăl și raiul său ceresc.
poezie de Dumitru Delcă (6 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre furie, poezii despre fericire, poezii despre crengi, poezii despre bucurie, poezii despre suflet, poezii despre religie sau poezii despre rai
Relativ la absolut
Mulțunesc Doamne al veșniciei
muțumescu-ți pentru toate
pentru fericire pentru tragedie
pentru desigur și pentru poate
Mulțumescu-ți Doamne pentru toate
pentru dragoste cât pentru ură
c-au învățat și ochii mei să-noate
în lacrimi copiate din natură
Pentru dragoste cât pentru ură
pentru fericire pentru tragedie
pentru cuvântul răstignit în gură
mulțumesc Doamne al poeziei
Mulțumescu-ți pentru toate
și desigur pentru poate
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre tragedie, poezii despre relativitate, poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre mulțumire sau poezii despre gură
Lăsați-mă să ard
Îmi pare rău dar nu e primăvară
îmi pare rău aceasta nu-i părere
cu brazde scriem viața pe la țară
și grâul se coace prin cădere
Îmi pare rău aceasta nu-i părere
îmi pare rău indiferența e chiar ură
când trântorii își fac averi de miere
tăcerii un căluș îi pun în gură
Îmi pare rău indiferența e chiar ură
cu brazde scriem viața pe la țară
s-au intergrat și arta și țăranul în natură
cu ce cuvinte totuși nu se ară
Îmi pare rău mi-asum părerea
că-n brazdă-i laptele și mierea
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre miere, poezii despre țărani, poezii despre tăcere, poezii despre primăvară sau poezii despre lactate
Echilibru haotic
Sunt tot și nimicul, nimicul din tot,
Acela ce poate și tot ce nu pot,
Un punct de pornire, final într-un punct,
O virgulă albă, uitată-n cuvânt
Mirate senzații, expresii mirări,
Continuă trăire de vis în culori,
Un zâmbet ce plânge și plânsul zâmbind,
Iubirea ca ură, o ură iubind
Contraste de sine, în sine contrast,
Un alb de lumină, un negru prea vast,
O mare ce arde, un foc prea umid,
Deșert plin de apă, oceanul arid
Mă nasc întrebare și mor un răspuns,
În tot ce se vede și-n tot ce-i ascuns,
Un azi ce e mâine, un ieri ce va fi,
Sunt soarele nopții și luna din zi.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre zâmbet sau poezii despre trecut
Perdele de iubire... și de ură
Am ascuns sub pleoapă gândul care te-a furat aseară,
Și l-am așternut pe rândul ce-mi aduce primăvară,
Am strâns brațele-ncordate într-un nod de fericire
Că mi-ai pus pe frunte toate versurile de iubire.
Încă știu și simt căldura mâinii tale tremurată,
Gustul dulce dat de gura poate azi nesărutată,
Ochii tăi văpăi de stele, rătăcind în aventură
Mă învăluie-n perdele de iubire... și de ură.
Am venit fără chemare, pe la geamul dumitale
Te-am văzut, stând în picioare, ostenit de-atâta jale,
Și te-am mângâiat cu geana, și ți-am strâns în brațe dorul,
Mâzgălind astăzi cu pana... poeziei dându-i zborul.
poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre versuri, poezii despre stele, poezii despre picioare sau poezii despre mâini