triumf

Norocul...

În Piaţa Marii Adunări Naţionale
se ofileşte-o piatră lângă marginea-i de drum.
Sub Arca de Triumf vreo câteva rafale
de vânt, se zgribulesc în vraiştea cu fum...

În Piaţa Marii Adunări Naţionale
răsună voci din funduri de pământ-
ecoul hârburilor care râd de oale
loveşte în tării din când în când.

În Piaţa Marii Adunări Naţionale
dansează umbre, paşi bătând pe loc,
şi din genunchi încearcă să se scoale
sorocul dintr-o boaghe de noroc.

poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ticluirea sărutului

iar piatra blândă se rostogolise
filozofală-n al tăcerii aur
era lumina rugăciunii faur
ce în înţelepciune se-nvelise.

tu locuiai pe-al cerurilor plaur
în teatrul vieţii raiuri ţi-s culise
iar duhul chip asemenea-ţi cioplise
vărsat în apa cea de-oglinzi tezaur.

din pielea ta îmi fac veşmânt iubirii
ce doarme-n pieptul meu precum un gaz
şi-ntunecă privirile gândirii.

în fala visului alunec treaz
spre-altarul dragostei, triumf vestirii
dar mă săruţi a iudă pe obraz...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Tabu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simbol

În semn de legământ nescris,
În uniunea ce încredere sădeşte,
În inseparabila poveste,
Între o femeie şi-un bărbat,
Aşa cum de la EL pe lume-i dat,
Fire dalbe de iasomie se-mpletesc
Cu fire de mătase purpurii ca vinul,
Migălite cu dibăcie de artizani,
Într-un gingaş simbol efemer, ca
Tu, fie Ea sau El, la inimă să-l porţi,
La începutul fiecărei primăveri.
Fie ca mesajul lui, de triumf al vieţii
Şi al iubirii tandre si neţărmurite,
Să dăinuiască-n sufletu-ţi curat
Ca ghiocelul care an de an răzbeşte
Prin pătura grea de cernita nea.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină în lumină

cu bruma de economie amăgesc bătrâneţea
şi fericire cumpăr de la farmacie
dar cu demnitate îmi port ttristeţea
am de la părinţi credinţă ţesută în ie.

sunt melodii ce nu mă lasă să mă prăbuşesc
amăgiri transparente sunt ca gheaţa din cub
mă ascund de furtunile care răvăşesc
cu speranţa- icoană prinsă-ntr-un şurub.

mă proptesc de versul tandru şi duios
ca de o columnă sub arc de triumf
fac cu steaua mea legământ grandios
să nu rămân în beznă spiriduş sau ştrumf.

armoniile din suflet ca iarba pălesc
strivită de copite ce prin lume gonesc.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macerări în doi

pe umăru-mi tu tâmpla mică-ţi lasă
pe când respiri de aer catifele,
deasupra limfei intru să-ţi fiu piele
şi cerul în spinare mă apasă.

triumf al cărnii sta în cuib de stele
destine amândouă să le ţeasă
prin toată-a ta şoptire ne-nţeleasă
când adevărul umblă în atele.

iar duhul îţi priveam, alert pe margini,
zadarnic zvon, icoana nu-mi dă bici,
credinţa din memorii e-n paragini.

rostirea-n preacuvinte moi o strici
şi pixelii te-mbracă în imagini,
pe creştet ţii marama unei frici.

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Iolaus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Penibil de patetic

Să scrii preţios e o boală
Cuvintele tari se întrec
Îţi trebuie musai o şcoală
Prea grav te exprimi, dur şi sec...

Penibil îmi pare acuma
Citind cum patetic exprimi
Idei, sentimente, totuna
Cuvintele tari stau pe rimi...

Poemele tale-s născute
Pe pietrele reci ce le-mbracă
Cuvintele tari, cunoscute
Patetic se screm, plâng şi seacă...

De ce-i necesar tot efortul
De-a fi un patetic convins
Când simplul e precum tortul
Şi-n loc de triumf, eşti învins?!

poezie de Petrică Conceatu (2 ianuarie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţe

poezia mea se naşte din iubire
rugina n-o să o cuprindă niciodată
mă simt cumva de-o rază suspendată
lumina ei îmi râde în privire.

mă simt mereu legată de condei
împreună facem un duet sublim
descătuşează harul din forul intim
versuri înflăcărate se scurg din idei.

iubesc această lume născută din triumf
vibraţii ce răsar dintr-o mare tristeţe
în ea respiră poeţii cu zâmbete pe fete
îngerii şi sfinţii şi tot ce am mai scump.

printre gânditori asimilez esenţe
şi câteodată ca un vulcan irump.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monumentul iubirii

monumentul iubirii îl sculptez în stâncă
ploaia îl scaldă să îi dea strălucire
inima tresaltă iar cu simţirea adâncă
palpez cu mâna dreaptă pulsanta fericire.

sentimente boeme le ridic o columnă
o boltă albastră şi un arc de triumf
fac din timp o artă o creaţie demnă
pe muntele credinţei speranţa e în vârf.

am multe de făcut în toamna vieţii
în memorii să strâng graţie şi splendoare
cântecele vârstei în zorii dimineţii
să le ridic pe raze atinse de ardoare.

smulg din rădăcină buruiana tristeţii
în suflet să vibreze momente de candoare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul existenţei

ştiu că existenţa nu-i floare la ureche
ea implică freamăt cu trudă şi sudoare
trece prin suferinţă cu speranţă străveche
să cucerească cerul... infinită splendoare.

sufletul se luptă ca un ostaş pe front
să cucerească steaua- triumf strălucitor
cu nici o încordare nu crează afront
oamenilor din jur din veac năucitor.

sunt ca un satelit captez gânduri lucide
din lumea virtuală ce pare nesfârşită
poeţi şi filozofi cu principii solide
îmi împrumută zilnic o stare fericită.

lumina-i pretutindeni cu reflexii candide
se aşează pe creştet- coroană împletită.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă patriei mele

cinstesc ţara mea arborând drapelul
Marea Unire s-a umplut de glorii
pacea a adus-o pe aripi porumbelul
după lupte grele strânse în memorii.

patrie măreaţă cu sufletul te cânt
prin Arcul de Triumf trece parada militară
dă onorul suprem pământului sfânt
timpul se voalează pe sunet de fanfară.

soldaţi în uniformă mândră preţioasă
cântă tricolorul cu mâna pe piept
iubirea de ţară trece din casă-n casă
miracolul Unirii străbate drumul drept.

o sută de ani de luptă glorioasă
au trăit românii cu spirit înţelept.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!