Sonetul existenței
știu că existența nu-i floare la ureche
ea implică freamăt cu trudă și sudoare
trece prin suferință cu speranță străveche
să cucerească cerul... infinită splendoare.
sufletul se luptă ca un ostaș pe front
să cucerească steaua- triumf strălucitor
cu nici o încordare nu crează afront
oamenilor din jur din veac năucitor.
sunt ca un satelit captez gânduri lucide
din lumea virtuală ce pare nesfârșită
poeți și filozofi cu principii solide
îmi împrumută zilnic o stare fericită.
lumina-i pretutindeni cu reflexii candide
se așează pe creștet- coroană împletită.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre existență
- poezii despre încordare
- poezii despre urechi
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre sateliți
- poezii despre promisiuni
- poezii despre principii
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.