tragedia veacurilor

Jertfă

Aş chema din nou glonţul printre coaste
Inima să-mi cânte plină de mândrie
Că primeşte-arsura veacurilor noastre
Şi-şi donează viaţa ţie, Românie!

Dar ne-nvaţă dorul aspru de sub piept
Că durerea vine, doare şi se stinge
Cu suflarea-i luată de glonţul inert
Căruia nu-i pasă cine şi cât plânge.

Nu ştiu: să mai cred în cuvântul tău
Pe care-l primesc prin cuvântul lor,
Să mă lepăd, oare, de accentul rău
Pus de ei pe crucea sub care eu mor?!

Dacă afli, azi răspuns să-mi trimiţi!
Fii, te rog, silabă fără de cruţare!
Spune-mi adevărul, nu vreau să mă minţi,
Dar să simt căinţa-n dura răsuflare...

poezie de Nicolae Ler
Adăugat de Ler
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara cu formele

rotunde se instalează fără kit
luna nouă e aceeaşi
pentru toţi îndrăgostiţii
tăcerea umple oraşul
după câteva crime înfăptuite
invocând besa albaneză
iubitele îşi trimit spectrele
în jurul stâncilor crăpate
de valul val
duna veacurilor scoate
toate stafiile pe străzile luminate slab

peste oraşul în care trăieşte
o generaţie de degeneraţi
mutanţii genetici răi
cu suflete smulse de diavol
se lasă un frig izbăvitor
care ucide orice sentiment de milă
tot ce este viu va fi mort
şi tot ce este mort va fi viu

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantina Dumitrescu

Când o mamă plânge necontenit
Oamenii ar trebui să o asculte;
Nimic nu o mai poate alina
Si nici sufletul chinuit a-l mângâia...
Tot ceea ce a iubit vreodată
Are acum aripi de înger...
Numai inima ei ştie
Tragedia clipelor prezente
In care doar sufletele celor
Neprihăniţi şi puri
Au loc alături de ea...

Dincolo de lacrimi
Umbrela speranţei
Mai deschide uneori
Iubirea de semeni...
Totuşi, cele mai pure fiinţe
Rămân animalele;
Ele nu trădează
Si nici nu urăsc...

[...] Citeşte tot

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Errata

A la Maria, altamaria, plouă în Tirol,
Moroii plimbă un pachiderm plin cu noroi,
Uitată este prima suzetă, unicitatea nu se pierde,
Haine frumoase poartă Steiner, moda Heine,
Lăsaţi sensibilitatea Greciei antice în seama mea,
The Rape of the Lock, vapori constanţi, vocea umană,
Ce poartă ea? Speranţa seculară a tuturor credinţelor.
Vine, nu vine? Pe unde umbli, Licaon?
Cu toţii suntem Ahile, Hector, dar nu Casandra.
Tragedia nu a murit, iar cine gândeşte prea mult,
În propriul său hău se va prăvăli ca un vultur.
Să fie iubirea la originea oricărui gând?

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artemis

Un val de umbră creşte pe şesuri cenuşii.
Sub grindina de tropot se culcă iarba moale.
Din negurile vremii vin negre herghelii
Mânate ca de viscol de-a patimii răscoale.

Spre ceruri se înalţă cu mugete de tauri
Chemarea milenară a marilor centauri.
Îşi clatină tulpina pădurile de fag
Şi-n vânturi îşi resfiră pletoasa frunzătură.
Frontonul îşi sfărâmă înaltul sarcofag:

Artemis dă în lături a veacurilor zgură.
Vibrând, din arc de fildeş porneşte o săgeată
Şi, ca o rază-n umbră, se-nfige-n neagra ceată.
Înfrângerea îşi urlă poporul legendar.

Se macină pământul sub grelele copite,
Şi pe lunara faţă a câmpului de var
Se-mprăştie o goană de umbre prelungite...
Pe când ivit din ramuri ce vântul despreună,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pillat
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă

cu goethe peste vraja veacurilor
am stat la o bere
discutăm de faust
despre mistica religioasă
berea e rece ca un viscol turbat
mefistofel ne înfierbântă
schimbăm idei şi mărturisesc
că am studiat cu râvnă filosofia
din scoarţă-n scoarţă şi chiar mai mult
dreptul şi medicina şi teologia
wagner se aşează la o masă vecină
este o realizare hahaproduction
dialogul nostru ţine de dialectica clasică
seamănă cu studentul însetat de cunoaştere
aflat la început de drum
după câteva zile îmi dau seama
că e un alter ego al lui faust
propria mea voce
ascultăm jazz şi bem whisky
goethe e goethe cel născut

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eu nu înţeleg multe lucruri
ce par a fi simple şi nu sunt
cum ar fi de exemplu
scânteia de început
naşterea moartea această
trecere aproape brutală
prin zeci de anotimpuri incerte
din coapsa evei sâsâitul şarpelui
raiuri promise abandonate
îmi fac semnul crucii pe buze
accept desprinderi masive
din calota polară pentru că simt
cu instinctul acela primar
tragedia supravieţuirii
încă o dată îmi fac semnul crucii
pe frunte în dreptul inimii
şi tot nu înţeleg de ce mi-au fost daţi
ochii aceste fântâni larg deschise
înspre centrul pământului

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu Te-ai dus

Tu Te-ai dus să mori
Isuse al meu
Împletind din flori
Noul curcubeu.
Veacurilor semn
Pentru mine-ai stat
Răstignit pe lemn
Ne-ai răscumpărat.

Tu Te-ai dus şi-ai plâns
Lângă Tatăl sus
Dintre morţi ne-ai strâns,
Ne-ai iertat, Isus.

Vino, Doamne, iar
Pace să ne dai
Timpul Tău de har
Drumul către rai.

Te-am lăsat să mori

[...] Citeşte tot

poezie de Adriana Cristea (17 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti un nebun şi-un zeu!

Eşti un nebun şi-un zeu!
pe panta minţii tale nasc himere,
a dat la oameni focul Prometeu
de-aceea eşti etern şi sclav dorinţei rele.
Cu tragedia lui Eschil din tine,
un Principe tu eşti, păgân
în fiecare zi te baţi cu pumnii-n piept
şi spui la toţi că te-ai născut român.

Eşti un nebun şi-un rege!
Povara lui Atlas ţi-e astăzi laitmotiv
să fii titan fărădelege -
şi răzvrătit să mori ca un tâlhar,
stăpân Parnasului şi setei - fără har
străjer pe malul mării solitar
ca martor veşniciei, purtând nainte
mereu, aceleaşi doruri nesfârşite de cuvinte.

poezie de Dănuţ Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iepurească

Era lună plină şi linişte,
banale şi plictisitoare discuţii
despre o moarte
care îmi părea frumoasă
şi chiar aşa era,
pentru că înşelase asimetria,
aşa cum eu pe tine
cu un iepure,

primul dintre toţi iepurii
pe care i-am întîlnit
mort şi viteaz,
umbla cu puşca după vînător
şi era grozav în convingerea lui
că mai trăieşte,

dar tragedia acestei întîmplări,
nu a fost un iepure sau
o simplă moarte -
ci liniştea,

[...] Citeşte tot

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!