tara mea gheorghe tomozei

Visul din 31 Martie

Venise la mine smerita,
Pulpeşa, dagherotopa,
Muierea, curva, fata,
Neîntâmplata şi eterata.

Cu doar puţine vocabule
Ea, cu buzele,
Tipărea
Peste pielea mea
Incunabile.

Era fără-ndoială femeia
Mânată spre mine de unul, Nichita
De la Nicheea...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei din Un poet din Tibet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea, Sfântă icoană,
Ţara mea, meleag de dor,
Tu eşti pentru mine ca o mamă,
Ca un vis nemuritor.

Eu o să mă întorc mereu la tine
Cum să întoarce o pasăre din al ei lung zbor,
Căci tu eşti pentru mine
Acel cuib plin de tandreţe şi amor.

Ţara mea, ogor cu pâine,
Pâine coaptă în cuptor,
Tu veşnic vei rămâne,
Plaiul meu cel roditor.

Aici este ţara mea
Cu graiul ei nepământesc,
O altă ţară mai frumoasă
Niciunde eu nu găsesc.

poezie de Vladimir Potlog (27 mai 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amândoi

Să ne iubim
Până ni se ciocnesc
Zodiile.

Eşti lut. Lutul.

Sunt o bucată uscată
De ploaie....

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un echilibru

Şi nestatornicia, neaşezarea ori vidul,
trebuie să aibă un fel de Odaie
unde să nu le ajungă frigul
şi unde să se spele de ploaie...
În toate, un punct stabil: în marea
domolindu-şi în ancore clătinarea,
în tot şi în toate,
păienjeniş şi fluiditate
şi-ntreagă această mişcare-nţeleaptă
are amestecare cu mâna mea dreaptă...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea e limba noastră,
Munţii dacilor şi Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.

Ţara mea e limba-n care
Scriu şi sufăr şi vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alţii o tocmesc.

Ţara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Ţara mea e mult mai mare.

Ţara mea-s tata şi mama
Şi copiii. Vă implor,
Înjuraţi, dar ţineţi seama:
Nu mă înjuraţi de dor,

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rană

Cum rana nu ia forma stiletului,
sărutul tău nu eşti tu.

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup scris

Sunt îmbrăcat în piele
de fraged facsimil
scris de-un calugăr-copil
într-un schit de sub stele…

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup scris

Sunt îmbrăcat în piele
de fraged facsimil
scris de-un călugăr-copil
într-un schit de sub stele...

poezie clasică de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aud

Trăiesc
reîncarnarea mierii.
Cineva
mătura paradisul
de cadavrele fericite
în vreme ce mie mi se pare
că aud
desfrunzindu-se
religii...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor livresc

Tu petala,
eu cămaşa cu zala.
Frunza, tu,
eu vântul care-o căzu.
Tu galbenul nelămurit,
eu desemnul din zid.
Tu, drumurilor, capătul,
eu întreacătul.
Eu alicsăndrie
şi tu isopie.

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!