Serioase/triste despre steaua-n iarba, pagina 2
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar din vol. "Călăretul orb", 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre creștere
- poezii despre viitor
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre stejari
- poezii despre păduri
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre copaci
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-ai Uitat?
În liniștea serii
Vorbește malul mării
Aud până și norii
Spun că m-ai dat uitării
Eu chem o stea pe nume
Și-ntreb numai de tine
De rătăcești prin lume
De te gândești la mine
Dar steaua-n zări dispare
Zâmbește cu mirare
Eu nu-nțeleg ce are
Că mi-a lăsat o floare
În liniștea serii
Te chem in mreaja mării
Aș vrea să zbor cu norii
Oare m-ai dat uitării?
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre uitare, poezii despre zâmbet, poezii despre vorbire, poezii despre seară, poezii despre nori sau poezii despre flori
Fir de iarbă
Fir de iarbă, firicel,
Nici te vezi de mititel.
Cine-n tine a crezut?
Dar asfaltul tu l-ai rupt.
L-ai crăpat și-ai răsărit,
Lumea-ntreagă ai mântuit.
poezie de Stefan Gorban (4 mai 2016)
Adăugat de Stefan Gorban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre mântuire
Scrisul e ca grădinăritul: trebuie să tunzi iarba și să îndepărtezi uscăciunile pentru a ajunge la flori. În unele zile, tot ce faci este să tunzi iarba, fără să descoperi florile, iar în altele pur și simplu ies singure la iveală.
citat din Simon Toyne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre flori, citate despre zile sau citate despre timp
Doi cai antologici
Pe-un
deal
din
apropierea
satului
Un
cal
paște
iarbă
de
antologie
Mai jos
într-un
poem
Un alt
cal
refuză
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (30 martie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre sat, poezii despre poftă, poezii despre poezie, poezii despre cuvinte sau poezii despre antologii
Exercițiu de blestem
Dar nu mai ard produc cenușă
să nu te bat la cap că nu e ușă
Să nu scot gheara nu-s pisică
dau din coate când mi-e frică
S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte
Și dacă-i iarba iarbă nu hârtie
să o cosesc nu pentru-a scrie
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre pisici, poezii despre munți, poezii despre hârtie, poezii despre frică sau poezii despre cenușă
Există transformări dintr-o specie în alta, ca de la piatră la pământ, de la pământ la iarbă, de la iarbă la oaie, de la oaie la carnea umană, de la carnea umană la cea mai joasă speță de om și de la acesta la spiritul cel mai nobil.
citat clasic din Anne Conway
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre oi sau citate despre existență
Riscul iubirii
Omule,
m-ai fi crezut nebun, dacă ieri ți-aș fi spus
că iarba e albastră?
Ai fi crezut că sunt nebun?
Și totuși ieri
iarba era atât de albastră!...
Dar m-ai crede
dacă ți-aș spune acum
că iarba nu mai e albastră?
Nu, nu mai are nici o culoare;
nu mai e nici măcar galbenă, înțelegi?
nu mai e nici neagră.
Dacă ar avea o culoare
ar însemna că trăiește,
dar nu se poate așa ceva,
azi nu poate să trăiască
... poate... mâine.
poezie de Adriana Bădiță din Zbor frânt (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre prezent
- poezii despre negru
- poezii despre nebunie
- poezii despre iubire
- poezii despre galben
- poezii despre albastru
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iarbă
Ridicați movile înalte de corpuri la Austerlitz și la Waterloo.
Îngropați-le apoi și lăsați-mă să-mi văd de treabă
Eu sunt iarba; acopăr totul.
Și ridicați-le înalte la Gettysburg,
Și ridicați-le înalte la Ypres și la Verdun.
Îngropați-le și lăsați-mă să-mi văd de treabă.
Doi ani, zece ani... și pasagerii întreabă șoferul:
Ce loc este acesta?
Unde ne aflăm?
Eu sunt iarba.
Lăsați-mă să-mi văd de treabă.
poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre corp, poezii despre automobiliști sau poezii despre Waterloo