Poezii despre spinteca, pagina 2
Omul bun și omul rău
Omul bun e o bomboană,
Rău-ți pune sare-n rană.
Omul bun te vindecă,
Omul rău te spintecă.
poezie de George Budoi din Bunătatea și răutatea (12 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre oameni răi, poezii despre oameni buni sau poezii despre dulciuri
Când plouă
Oamenii se-ascund în casă.
E liniște apăsătoare.
Doar o rază luminoasă
printre nori e călătoare.
Plânge cerul, lacrimi curg,
pământul e un burete.
Soarele stă în amurg,
noaptea vine pe-îndelete.
Tunete în depărtare,
nopții îi sporesc misterul.
Pădurea-i sperietoare,
fulgere spintecă cerul.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre plâns, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre lumină, poezii despre Soare sau poezii despre Pământ
În nopți reci,întunecoase
În nopți reci, întunecoase,
când opaițul nu arde,
Frica îți pătrunde-n oase,
când afară ploaia cade.
Vântul suflă ca turbat,
fulgere spintecă cerul,
Potopul vine peste sat
ca să sporească misterul.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vânt, poezii despre sat sau poezii despre frică
Noaptea dinaintea primaverii
Cu floarea ploii intre dinti
Si cu-un cutit de apa-n maini,
Voi spinteca taceri fierbinti
Sub tainicul latrat de caini.
E noaptea fara de hotar
Si ploua fara de cuvant
Si lacrimi vechi in ochi tresar
Si-un foisor in cer s-a rupt.
Las floarea ploii pe-un fagas,
Cutit de apa nu mai am,
In intunericul de pasi
Sar caii speriati in ham.
Sclipesc noroaiele-mprejur
La fulgerul intermitent,
Stau norii ca-ntr-un abajur
Insurubati in continent.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber (martie 1988)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre poezie, poezii despre negru, poezii despre inimă, poezii despre graniță sau poezii despre flori
Castel
Vrăjitorii-și trecură pe-aici pelerinele
Și blesteme se-ncuiară în ziduri,
Bătrîne fantome îl spintecă iarăși,
Cu ochi de salamandră,
Și nu-și lasă semnul pe dalele roșii
Tălpi cu răbojuri de taină.
Și iată, o iată cum crestele-i pier
În vitralii de criță,
Taina castelul sporindu-și,
Și ning pretutindeni pădurile blînd
Și sînt eu ninsoare și liniște sînt.
poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre castele, poezii despre roșu, poezii despre păduri, poezii despre ninsoare sau poezii despre fantome
Cuvinte târfe
Mă întorc și reîntorc
Pânze de păianjăn torc,
Împletindu-mi hamac
Tristeți să vin de hac.
Dar el se răsucește
În cocon înlănțuiește..
Și condeiul spintecă
În bisturiu crud lunecă.
Căci ea sfânta poezie
E singura perfuzie..
Ce-mi închide rana
Și călimara cana,
Ce ostoiește setea
Când mă arde pecetea,
De poet printre bârfe
Și cuvintele târfe...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre tristețe, poezii despre sfinți, poezii despre prostituție, poezii despre chirurgie sau poezii despre bârfă
Epopeea
păcatul ca un burete
absoarbe impuritățile
ce te alcătuiesc vărsând asupra ta
întuneric și frică, grabă
cum ar spune criticii
traversând epopeea
travestiți în salvatori, după
ieșirea prin cuvânt ei
asemeni uliului
spintecă prada,
o tranșează pentru pui,
tu
poetul vinovat care a născut
cu o secundă mai devreme poemul
transfigurat de realitate
trăiești
sub anarhia timpului
distilat în cuvinte.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre vinovăție, poezii despre viață, poezii despre ulii, poezii despre secunde sau poezii despre salvare
Poem trist
haite de îngeri
spintecă depărtarea
tăcerea prelungă de pe obraz
se lichefiază în lacrimi
aproape galbene
durerile noastre se coc amar
în suspinul soarelui bolnav
și ultimul punct tardiv
ce se pune la final de propoziție
ca întotdeauna forțat
ne întărește moartea
sufletul prinde rădăcini
în imnul ierbii necosite
ca niște aripi încremenite în carne
nemaiputându-și
fâlfâi soarta
în limanul vremii
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre tăcere, poezii despre suflet, poezii despre sfârșit, poezii despre moarte, poezii despre imn sau poezii despre galben
Rusaliile sinelui
Noi serbăm, de Sânziene,
Florile din toiul verii,
Ce se-arată prin poiene
Ochiului cald al muierii.
Noi serbăm de Sânziene
Florile ce vindecă
Rănile ce trec alene,
După ce ne spintecă.
Noi serbăm de Sânziene
Florile fără miros,
Din copilării perene,
Ce s-au petrecut frumos.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre ochi, poezii despre frumusețe, poezii despre femei sau poezii despre Drăgaica
Stare
niște drumuri zdrențuite
pietre grele se spintecă una pe alta în creier
apa alergând goală
printre picioarele confuze
chipul legănându-se
între două căderi dilatate
fără să mai cunosc drumul
despart ceasul de timp
înainte de a uni malurile serii
într-o veghe copleșitoare
tăcerea era ca un film mut
fără actori și regizor
în minte toate gândurile s-au stins
în curând mă voi bate pe întuneric cu liniștea
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre picioare, poezii despre gânduri, poezii despre filme, poezii despre cunoaștere sau poezii despre creier