seduce

Şi mii

Şi mii de versuri noi eu aş putea pe oră
Şi mi-i că mai apoi nimenea nu mi-e soră.

Şi mii de mulţumiri eu aş putea a-ţi scrie
Şi mi-i că din priviri nu te-aş putea descrie.

Şi mii de împliniri eu ţi-aş putea aduce
Şi mi-i că mai apoi un altul te seduce.

Şi mii de planuri eu cu tine-aş putea face
Şi mi-i că prea uşor ai renunţa la pace.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Predilecţie

Veneau atâtea presupuneri
Cât să accelereze consecvent
Iniţiativele de emancipare
Veneau atâtea tentaţii
Cât infinitul infatuat în sine
Din eter de pretutindeni
În situaţii defavorabile ele
Ar putea să divulge concepte
În stări de inadvertenţă
Emisiuni de orice specie
Invadând orizontul oriunde
Pot seduce imaginea gândului
Nu lăsaţi nicicând închipuiri
Să dea iama în conştiinţă
Luaţi doar învăţăminte sacre
În forme demne de încredere.

poezie de David Boia (6 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verile de ploaie

Verile de ploaie şi de soare
Caută nuanţe de prea plin
Şi dimensiuni protocolare
Patimei paharului cu vin.

Insetat, nisipul le conduce,
Imitând prezentul dezgolit,
Care poate... visele seduce,
La un pas de minus infinit.

Se pictează spaţii răcoroase,
Nudităţii incinse, conjugări,
Ce se vor a fi simandicoase,
Taxă pe prostie... şi ţigări.

Încă am... cuvintele la mine,
Pot zâmbi ispitelor... tacit,
Verile de ploaie sunt puţine,
Soarele-i mereu îndrăgostit.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea credinţei

am închis cu lacăt lada cu regrete
provoacă suferinţă şi disperare
alungă din suflet stolul de egrete
mă ţine departe de a vieţii izvoare.

am vârsta la care nutresc victorii
nici un obstacol nu a să mă oprească
să cuceresc iar valea cu prigorii
să nu las vulturii să le gonească.

minunea glasului de orgă mă seduce
se întâmplă sub cupolă-n catedrală
credinţa mea la Dumnezeu mă duce
mă face împlinită în formă ancestrală.

muzica şi poezia eterne-s ca universul
cu lumină îngerească împodobesc versul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altarul Limbii Române

Doamnă-ţi spun şi-ţi spun crăiasă
că nu-i alta mai frumoasă
domnişoară-ţi zic virgină
asta-i zău Limba Română

N-am s-o caut cum să caut
dulce doină vrăjit flaut
dintre toate cu respect
îmi arată drumul drept

Arde totul ard şi eu
însă focu-i Dumnezeu
pe-acest rug preavorbitor
arde Doamne un popor

Limbă care ne seduce
să ne odihnim pe cruce

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 august 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exces de mov

Amorul nostru inefabil
Un templu de zăpadă mov,
Din care se revarsă frigul
În tihna dulcelui alcov,

Un joc tăcut plin de sudoare,
Delir definitiv şi clar,
Boemi trecând apoteotici
Prin cel mai intim avatar,

Febra umbrei violete
Carnea ta de neatins,
Ce seduce alchimia
Sufletului meu învins,

De o singură culoare
Despicată vertical,
Când mimezi metamorfoza
Avatarului formal,

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrene triviale

cade pământul
lumea şi cerul
în legământul
tare ca gerul

apa la vale
curge în cale
coarde vocale
rup verticale

moare iubirea
inima moare
slabă ca firea
albă de sare

melancolia
tristă oftează
în colivia
largă la bază

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da... voi pleca

DA!... voi pleca!... este inevitabil!
De veşnicie m-am îndrăgostit,
Nu vreau a fi durerilor contabil
Şi nici să-ndur tăcerile smerit.

DA!... voi pleca!... abisul mă seduce!
Nemărginirea, nu-mi va face rău,
Las lacrimile-ncet... să se usuce
Şi fumul şă danseze-n făgădău.

DA!... voi pleca!... nimic nu mă reţine!
Prezentu-i prea lugubru şi bizar,
Iar buzele mi-s arse de suspine
Şi ignoranţa plânge-n calendar.

DA!... voi pleca!... mereu tot înainte!
Tristeţilor mă vând provocator
Pentru regrete... licitez cuvinte
Şi le donez ereticului DOR.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin pizmaş

Datoare-am fost acelui pătimaş,
– Până-n această seară, de răscruce –
Destinului, când m-a privit pizmaş:
"Nu eşti tu steaua care îi străluce,
Numai închipuirea te seduce!"

Prin frunze, câinii dorm, încolăciţi,
E noapte şi e frig ca-ntotdeauna
Când se despart iubite de iubiţi,
Aceeaşi dramă se repetă-ntruna,
Şi peste toate viscolul, furtuna.

Cerberii aleilor spre casă,
Copaci de gheaţă, semne de-ntrebare,
Lacrimi la ceaiul aburind pe masă,
Doar eu şi clipa mea de-nsingurare
Ne suntem îndestul la fiecare.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jivina-Divină

O jivină se transformă în divină
Şi pleacă seara la cules de prune.
De îi e pruna pe măsură
Si de dă ţuica mai bună
O seduce pînă la moarte
Şi o stoarce de tărie
Rămînîn doar o hîrtie
Ce se pierde în prospătură
Galbenă şi pricăjită.
A devenit pruna o urîtă
Iar jivina cea divină
Pleacă la cules de prune
Să le stoarcă de palincă,
Să rămînă pielea slută
Că palinca-i mai fină
Şi ţuicuţa-i mai bătrînă,
Prospătură e Divină!
Plină de miros de prună!

fabulă de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!