seca

În împărăţia timpului, nu există aristocraţie a bogăţiei, nici aristocraţie a intelectului. Geniul nu este niciodată recompensat nici măcar cu o oră pe zi. Şi nu exista pedeapsă. Iroseşte infinit de preţioasa ta comoară cât vrei şi rezerva nu va seca niciodată.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, sunt înspăimântată de propriile mele emoţii. E ca şi cum o primavară fierbinte ţâşneşte din adâncurile pământului şi se împrăştie peste tot. Tot astfel, din necunoscute adâncuri izbucneşte această arzătoare flacără a iubirii. Sunt îngrozită. O, Doamne, nu va seca totul în jurul meu?

Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea uscată

cine poate seca marea
mi-am pus odată întrebarea
poate dorul,
hoinar şi pribeag
ce ardea al meu prag
mâinile au început să crească
aveam aripi, zburam către cer
pluteam în visul efemer al marelui mister
cautam un nor să umplu un gol
acolo unde marea e uscată
şi clipa pierdută, uitată

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzmeriţă

Cu picioarele tale goale
Şi cu ale mele tot desculţe,
Va seca Mureşul la Meşcreac!

Cu pulpele tale neglijate de rochie,
Cu izmenele mele prea scurte,
Se va întoarce Tisa în Ardeal!

Cură Dunărea şi mă lasă
Să mă tăvălesc cu şoldurile tale
Până unde se revoltă Marea Neagră!

......................

Pe tine te strălucesc în perlă,
Eu prin câte oceane
Voi călca apele
Să mă iubeşti pe mine, tu?

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.

citat celebru din George Călinescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire de pădurar

În fiece primăvară
Când vii în pădurea mea,
Mă bagi în cumplită boală,
Tu, cu frumuseţea ta.

Pentru tine, scumpă fată
Apa din mări aş seca.
Ca să te sărut odată
Oceanul l-aş traversa.

Pentru tine, cu securea,
Munţilor le tai pădurea.
Şi de-acolo, de pe creste,
Ţie, zână din poveste,
Flori de colţ îţi dăruiesc
Să-ţi atăt cât te iubesc.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul

Miroase a pământ, a umed, a nori.
Mâine, primăvara va pătrunde-n oraş
Cu trăsura plină de flori,

În faţa ei se vor deschide toate uşile.
Ca să iasă din bârlogul de iarnă,
Urşii trebuie să meargă de-a buşile.

Ciutele vorbesc între ele în şoapte
Despre lupii ce cutreieră câmpul
Şi despre iezii fătaţi peste noapte.

Primăvara va veni, va pleca,
Cu altă iarbă, cu alte zăpezi,
Dar izvorul vieţii nu va seca.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La loc cu verdeaţă

[priceasnă]

Trec în zbor nori
spre alte zări
şi anii-n şirag
duc cu ei ce e drag.

Geme pe pămant
prelung jalnic cânt –
e-n zadar chemat
sufletul plecat.

E-n zadar chemat
omul răposat
ce-a fost pe pămant…
acum e-n mormânt.

Cei rămaşi în urmă:
frate, soră, mumă,
vor veni la rând,

[...] Citeşte tot

poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creştine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basarabenilor

Să ştiţi: de nu veţi ridica
Din sânul vostru un proroc,
În voi viaţa va seca,
Zadarnic soarta veţi ruga,
Căci scoşi veţi fi atunci din joc
Şi-ţi rămânea făr' de noroc.

Din cheag de lacrimi, de dureri,
Din trăsnet de mânie sfântă,
Şi din nădejdi şi zbuciumări,
Din năzuinţi şi frământări
El trebui facla să-şi aprindă
Şi-n el pe toţi să vă cuprindă.

Şi-n ţara voastră va purcede
Pe drum de spini şi chinuire
Cu gloata celor cari l-or crede;
Şi duh aprins de înnoire
Va duce-n propovăduire.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alexei Mateevici (1917)
Adăugat de Arina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voiajor

Tu esti isteţ şi mare voiajor
Vinzi gogoşi pe tabla încinsă
Fugi grăbit te ascunzi în zori
Crezi că mă mai las convinsă

Mi-ai smuls inima din piept
Ai plecat grăbit în depărtare
Nu te mai cred şi nu te iert
Chiar dacă tu îmi ceri iertare

Rană a rămas, se va vindeca
Trăieşti în viitor visul amăgirii
Iar lacrimile mele vor seca
Văd realitatea cruntă a iubirii

Înoţi mereu în iluzii şi dezamăgiri

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!