risipit

Unde eşti?

torn în marmur idealul,
gura ta o fac izvor,
ochii faruri lucitoare
şi dorinţa o fac dor;
fac din tine o baladă
alergând spre infinit,
frigul dragostei şi-al morţii
e ceva nedefinit.
din fragmente de statui
te-am clădid ca pe-o naiadă
şi te-ai risipit în lume,
ochi-mi să nu te mai vadă.
ai ucis visul pe care
îl visam în nopţi senine,
când foşneau plopii-n cărare,
nopţi albastre şi divine...
tu te-ai risipit în zori
ca o stea căzută-n mare,
o petală dintre flori,
rătăcita pe cărare.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teiar

mi-a plâns un vers
la poartă
cu sufletu-nflorit

Gaudi-ngroaşă tuşa
nisipu-i risipit
uscată-i doar percepţia
substratu’ e grunjos…

de-o ninge-n plină vară
rima-va cu folos (!?)

poezie de Silvia Miler
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

11 iulie, ziua internaţională a ciocolatei

Iubirea mea de ciocolată
Atât de mult mi te-am dorit,
Că te-am gustat şi dintr-o dată
Puterile-mi s-au risipit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cătunul

Cătunu-i risipit pe vale,
Şi oamenii l-au părăsit,
Bordeiele sunt dărâmate,
Biserica s'a învechit.

Pe drumul mare creşte iarbă,
Şi furcile de la fântâni
Stau veşnic neclintite'n soare,
Iar arborii par mai bătrâni.

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoimul

Şoimul tresare-n zbor, ameţit.
În beţia de stânci neumblate:
Cuib de frunze aprinse, în spate
Soarele cade - şi risipit.

Cere întoarcere, dă rotogoale
Cuibului roşu, cald şi apus,
Dar nempăcat se-adânceşte în sus
Şoimul cel mic peste stâncile goale.

poezie de Cicerone Theodorescu din Cleştar (1936)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tetradă

dimineaţă...

nicio lumină nu mai vrea
să facă din visu-mi de tine realitate

ca un perpetuu dor
jumătatea din întregul meu imperfect
e lipsa ta...

ca să nu fiu risipit
într-o monadă intrinsecă
te plăsmuiesc în minte
şi te aduc la inimă.

poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine uită...

Opulenţa şi asfinţitul stau pe acelaşi palier,
am risipit în pripă cuvintele în bezna ce
năvălea peste noi. Dacă poţi, uită-mă...
luna noastră de miere a căzut pradă
vârcolacilor, ne-om aminti cândva, înciudaţi,
că duminica a fost declarată zi lucrătoare...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Octavian Mihalcea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspans

Am simţit parfumul tău aseară,
Era plăcut, îmbătător.
Inima mi te cerea precum o fiară,
Şi pieptu-mi ardea ca un cuptor.

Întins-am mâna către vânt,
Să îţi ating parfumul!
Dar vântul a plecat plângând,
S-a risipit ca fumul.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (9 septembrie 2018)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu se pierde

Dac-ar putea, mulţi dintre noi
Şi-ar lua iubirile înapoi,
Sărutul dulce şi uşor
Şi nopţile fierbinţi de-amor.

Dar n-avem cum, s-au consumat,
Că doar nu le-am amanetat;
Şi totuşi nu s-au risipit,
Ci suflete-au îmbogăţit.

poezie de Octavian Cocoş (23 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă în alb

Mi-am zis:
scoală-te!
Mergi la mântuirea
zilei rânduite.
În numele Lui
pogorâtu-m-am
pe altarul –
Tatălui meu –
prin moarte
fiul a risipit moartea
şi iertarea
a căpătat aripi
de pasăre albă,
jumătate trup,
jumătate apă.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!