Cătunul
Cătunu-i risipit pe vale,
Și oamenii l-au părăsit,
Bordeiele sunt dărâmate,
Biserica s'a învechit.
Pe drumul mare crește iarbă,
Și furcile de la fântâni
Stau veșnic neclintite'n soare,
Iar arborii par mai bătrâni.
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre religie
- poezii despre creștinism
- poezii despre creștere
- poezii despre copaci
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre biserică
- poezii despre Soare
Citate similare
Mai
întâi l-au recrutat
apoi l-au recomandat
apoi l-au reprezentat
l-au rezumat
l-au repezit
l-au retezat
apoi l-au rebotezat (?!)
apoi
l-au resuscitat
l-au redat
posterității de-o zi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valea Ampoiului
Cu solzii stralucind sub soare
Curge Ampoiul jos in vale
Respira lunca inverzita
Si ramurile de rachita
Bisericuța-i sus în deal
Trenul oprește la semnal
Și trage greu două vagoane
Își face loc printre mioare
O casă-i părăsita-n drum
Cu țiglă veche fără fum
Pe o potecă ce-i îngustă
Sare din iarbă o lăcustă
Arini bătrâni stau aplecați
Duc dorul celor ce-s plecați
Dar în ajun de sărbători
Se-ntorc copiii la Ampoi
De bucurie plânge mama
Își șterge lacrimi cu năframa
În Apuseni coboară-n vale
Ampoiul, apă curgătoare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trenuri
- poezii despre sărbători
- poezii despre semnale
- poezii despre plâns
- poezii despre oi
- poezii despre mamă
- poezii despre fum
- poezii despre dor
Ave-Maria
În biserica Sf. Ștefan
Ave-Maria... Și spre bolta
Mărețului și trist altar,
Fermecătorul glas de orgă
Se-nalță ca un plîns amar...
În sufletele credincioase
Cad notele mîngîietoare,
Cum peste frunzele de toamnă,
Amurgul razelor de soare.
Îngenunchiată înaintea
Crucificatului Hristos,
O palidă prostituată
Plîngea ca un copil duios.
Și-nmărmurită în durerea
Religioasei aiurări,
Părea de veacuri că așteaptă
Cuvîntul ultimeî iertări.
poezie celebră de Traian Demetrescu (1894)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre prostituție, poezii despre iertare sau poezii despre frunze
Doi bătrâni
Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Și nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.
Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.
Noaptea rece se lasă
Și urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.
Și așteaptă și tot așteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viscol, poezii despre vinovăție, poezii despre păr alb, poezii despre păr, poezii despre noapte sau poezii despre alb
Același farmec...
La Nord, în țările ploioase,
Cu melancolice popoare,
Sunt visători ce plâng și sufăr
De nostalgii de soare...
Și, rar, când cerul le trimite
O rază caldă, o zâmbire,
În loc să cânte, să renască,
Ei mor de fericire...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre visare, poezii despre muzică, poezii despre moarte, poezii despre melancolie sau poezii despre fericire
Pe Dunăre
... emportant vers tes havres
Tes cargaisons de bois,
de houille et de cadavres
(Paul Verlaine)
Se duc pe Dunăre la vale
Caiace-n roz și-n alb vopsite...
Se duc pe Dunăre la vale
Coșciuguri albe, plutitoare
Pe negrul apelor murdare...
Departe-n zare, neclintite,
Pădurile de sălcii par
Castele negre feudale
Ce-și spală-n apele murdare
Tristețea zidului murdar.
Se duc pe Dunăre la vale,
Grăbiți și fără de popas,
Pescarii triști ce poartă-n glas
Tăcerea albelor spitale...
Se duc pe Dunăre la vale
Ca șirul de cocori pribegi
Pe-ntinsul fără de hotare
Se duc pe Dunăre la vale
Coșciuguri albe plutitoare
Pe negrul apelor murdare...
Și tot pe apa care poartă
Noroiul omenirii-ntregi,
Sub sărutările solare,
Plutește și-o... ghitară spartă.
poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, nr. 18 (15 septembrie 1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre negru, poezii despre versuri, poezii despre tăcere, poezii despre sărut sau poezii despre roz
Părăsit pe munții din suflet
Părăsit pe munții din suflet. Privește, ce mică acolo,
privește: localitatea din urmă a vorbei, și mai sus,
Însă ce mică și ea, încă un ultim
sătuc de simțiri. O recunoști tu?
Părăsit pe munții din suflet. Straiul
de piatră sub mâni. Aici înflorește
bine ceva; din muta prăpastie
iese-nvoaltă o iarbă neștiutoare cântând.
Dar cărturarul? Ah, ce începu să cunoască,
și tace acum, părăsit pe munții din suflet.
Acolo umblă desigur, în sfântă știință de sine,
multe-mprejur, multe dihănii de munte în pace
se perindă și stau. Și pasărea mare și tăinuită
Încercuie piscul renunțării curate. însă,
tăinuită, aici pe munții din suflet...
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre știință, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre păsări, poezii despre prăpăstii sau poezii despre pace
Toamne egee
Nu trebuie toamne egee
s-așterni frunze moarte-ntre doi!
De-ajuns să mai cadă din măști: o maree
cu valuri, năvălind, cândva, roi.
Găsești anotimpul în tine,
Iar frunzele-s ele însele foi
din fadul jurnal al doamnei caline,
avid și livid de cuvinte-moroi.
Purcede, dar, n-aștepta muguri
demult ruginiți: sunt copiii bătrâni!
Împrăștie vulpile-alergânde spre struguri
și-arată-le drumul: e-n-jos, în fântâni!
poezie de Andrei Gădălean (martie 2018)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre struguri, poezii despre măști, poezii despre muguri, poezii despre copilărie sau poezii despre anotimpuri
Roșu geraniu
ca de la boem
cumințit la boem cumințit
îi spun în poem fratelui creator
de ascuns asfințit, cum e vinul
frumos învechit, că marea e numai a noastră
iar soarele
când apune se duce la pescuit de sirene
cum și noi
într-o vreme scurtam, ah, drumul până-n ocean
petrecând
clipele vieții la sânul
unor femei numai valuri de vastitate!
cerul e roșu geraniu
iar unghiile
fecioarelor mării sunt clar
de un alb de titanic
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre vin, poezii despre viață, poezii despre roșu, poezii despre poezie, poezii despre pescuit, poezii despre ocean, poezii despre frumusețe sau poezii despre femei
Două drumuri
Te-am întâlnit în drumul meu,
Din întâmplare;
Tu te grăbeai spre fericire,
Eu rătăceam către uitare.
Dar m-ai oprit cu un cuvânt
Și c-o zâmbire;
M-ai luat alăturea de tine
Pe calea către fericire...
Azi te urăsc... și-mi caut drumul
În urma ta;
Tu ești aiurea fericită,
Pe când eu nu mai pot uita...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Traian Demetrescu despre fericire, poezii despre prezent, citate de Traian Demetrescu despre prezent, poezii despre cuvinte sau citate de Traian Demetrescu despre cuvinte
Ce om mai este și Degas! Toți prietenii l-au părăsit; am fost printre ultimii care au trebuit să plece, chiar dacă nu am putut să stau până la sfârșit.
citat clasic din Auguste Renoir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfârșit, citate despre prietenie sau citate despre Edgar Degas
Veți fi poate ispitiți să aflați unde sunt locurile de desfășurare și ce s-a întâmplat cu eroii acestor întâmplări. Părăsiți această idee! Nu stăruiți! Renunțați! Locurile nu mai există. O parte au avut soarta tuturor așezărilor omenești. Civilizația a înlocuit peșterile cu bordeiele, bordeiele cu colibele, colibele cu casele, iar casele cu blocurile, genialele imaginări ale... mușuroaielor de furnici. Altă parte, mai istoricește spus, după ce au fost trecute prin focul și sabia timpului, au dispărut pentru totdeauna, sub brazda uitării.
citat din Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre uitare, citate despre timp, citate despre speologie, citate despre furnici, citate despre foc, citate despre existență, citate despre eroism sau citate despre civilizație
Sus-pușilor noștri, apropo de furcile caudine
Cum de pe noi ați jupuit și pielea,
Atâta-s de pornit, încât vă jur că
V-aș trece pe sub furcile acelea,
Ca nimănui să nu mai dați de furcă!
epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre promisiuni
Bici de chibrit
Prin conserve de azile
Stau bătrâni măi copile
Și privește foarte bine
Căci intr-o zi la tine
Va bate-n geam bătrânețea
Să-ți aducă tristețea
De a fi lăsat aruncat
Intr-un colț prea întunecat
De toți-n jale părăsit
De-ți dorești un chibrit
Să aprinzi lumânarea
Rugându-te-n-nepăsarea
Celor care le-ai fost soare
Să-ți faci trepte de ceară
De moartea se înfioară
Auzind rugile de sare
A lacrimilor căzute
De nimeni nevăzute
In conserve de azile
Ocne bătrâneții, copile
Ale societăti noastre
Ce tu o poți schimba-n bine
Cu seninul din privire
Aducându-ti aminte de mine
Privindu-mă la ferestră
Ca o floare ofilită-n glastră
De voi mai trăi poate aici
Unde bătrâni sunt sub bici
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre lumânări, poezii despre flori sau poezii despre dorințe
Rondel de dus
Adio-mi crește iarba a uitare
sunt undeva că nu mai sunt pe-aici
un fel de alba fără de pitici
cu țigla de pe casă-n demolare.
Mă duc încet în hârșâiri de bici
și-aud în mâini tălăngi de ursitoare
adio-mi crește iarba a uitare
sunt undeva că nu mai sunt pe-aici.
Iar dacă nu-s ce mi-ar păsa în care
(mi-ai fost sau nu mi-ai fost și poate nici)
din cele șapte vieți și trei hectare
te-am rătăcit printre atâtea frici
și iarbă ce-mi tot crește a uitare.
rondel de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre mâini sau poezii despre frică
Rondel de dus
Adio-mi crește iarba a uitare
sunt undeva că nu mai sunt pe-aici
un fel de alba fără de pitici
cu țigla de pe casă-n demolare.
Mă duc încet în hârșâiri de bici
și-aud în mâini tălăngi de ursitoare
adio-mi crește iarba a uitare
sunt undeva că nu mai sunt pe-aici.
Iar dacă nu-s ce mi-ar păsa în care
(mi-ai fost sau nu mi-ai fost și poate nici)
din cele șapte vieți și trei hectare
te-am rătăcit printre atâtea frici
și iarbă ce-mi tot crește a uitare.
rondel de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legea
"La munca silnică pe viață!"
Fu a juraților sentință;
Iar vinovatul, trist și galbăn
De groază și de suferință,
Îmbrățișîndu-și copilașii,
Strigă cu vocea înecată:
"De astăzi nu mai aveți tată!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre tată, poezii despre suferință, poezii despre legi sau poezii despre groază
Unei femei
Tu ai plecat cu sufletul nostalgic
De ceruri largi, de vecinici,
În țara caldă, unde tot-d'a-una
Sunt înfloriți frumoșii palmieri.
De pe la noi ce vești să-ți dau, iubito?
Nu sunt nici flori, nici rândunici... e iarnă...,
Și simt că peste inima mea tristă
Uitarea ta începe să s-aștearnă...
O! vino mai curând... de mai ții minte
Cuvintele șoptite la plecare,
Și plânsul meu, ce mi-l ștergeai cu părul, -
O! vino mai curînd... Și adu-mi soare...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre inimă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Unei femei
Tu ai plecat cu sufletul nostalgic
De ceruri largi, de vecinici primăveri,
În țara caldă unde totdeauna
Sunt înfloriți frumoșii palmieri.
De pe la noi ce vești să-ți dau, iubito?
Nu sunt nici flori, nici rândunici... e iarnă...
Și simt că peste inima mea tristă
Uitarea ta începe să s-aștearnă...
O! Vino mai curând... de mai ții minte
Cuvintele șoptite la plecare,
Și plânsul meu ce mi-l ștergeai cu părul, -
O! Vino mai curând... și adu-mi soare...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară
Desculță prin iarbă
Vreau să fug desculță prin iarbă,
Să-mi găsesc locul meu curat
Și nu vreau nici o pată albă,
Pe covorul de iarbă plat.
Noaptea s-o savurăm în tăcere
Și cred că-n iarbă crește uitarea,
Cu o licoare pasională din alte ere,
Iar bujorii își schimbau culoarea.
poezie de Eugenia Calancea (6 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curățenie, poezii despre culori sau poezii despre bujori