rid

Plouă cu mâine

Îngerii îşi chemau aripile în case. Ploua
cu păcate. Pe ziduri cărimizile aşteptau un zidar..

Ea se privea de sub umbrelă
pe pasarelă
în mers
în geamul trenului neşters.

Ploua cu ziduri pe zidari
ploua cu şes la munte
cu cârciumi peste lăutari
cu-n rid peste o frunte.

Doar un câine, doar un câine
blând se uita
la nimic.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş fi mers cu tine

Aş fi mers cu tine, totuşi, în Iubire
Ţi-aş fi şters cu mâna, sufletului rid...
Peste mine ploaia n-a-ncetat să-şi mire
Stropii. Fără tine, sunt un apatrid;

Nu mi-e casă traiul, nu mi-aprinsă Luna,
Stelele şi norii-mi sunt amestecaţi
Şi-mi aduc aminte cum scriai întruna
Serile din urmă-n ani neadunaţi...

Aş fi mers cu tine până la-ntregire -
Îmi pusesem rochia verde de brocart
Ce mi-o povestisei - rând dintr-o psaltire,
De-unde numai ochii-ţi pătrundeau, înalt;

Mă duceai pe steaua ca-n vecii sculptată,
Mâna Sa cu multe ne-o îmbogăţea...
Dantelat râsesem, nu credeam să poată
Rochia-mi verde astăzi, trupul meu, purta

[...] Citeşte tot

poezie de Shanti Nilaya din Din trup de Femeie
Adăugat de Adrian Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubim uitând

S-a dus zăpada dintre noi,
Ce cald îmi eşti, sărut pe tâmple,
Cresc ghiocei iubind în doi
Şi primăveri vor să se-ntâmple

Simt mângâieri ce cad timid,
Şi pe obraji ni se aşează,
Alint pe fiecare rid
Ce chipul ne îmbrăţişează

Ne luăm iubirea înapoi
Şi dintr-un zâmbet curg izvoare,
Ce seci erau, când amândoi,
Nu mai aveam lacrimi amare

Adie briza de frumos,
Pe gene flutură dorinţe,
Iar fluturii zboară duios,
Când mai uităm de suferinţe

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La furat de ghiocei

Din ram de crez în brâuri ni se-arată
a îngânare frunze nupţiale...
În clipele cu îngerii egale
lumina strigă-n sânge, sub erată.

Pe umbre-i susur, tainelor năvale
a patra-n slăvi dimensiune-mbată
cunoaşterea-i sămânţa-n ou curbată,
de lacrimă-s fântâni primordiale.

Când noaptea naşte de-ntuneric plozii
himerice-a lor braţe ne cuprind
infern de parcă-şi bagă vârful cozii...

Cafele-n zori ne sapă-n vorbe rid
ducând la zei merinde cu ambrozii
la furt de ghiocei ce-s înflorind.

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndărătul inocenţilor arbori

Îndărătul inocenţilor arbori,
bătrâna soartă-şi arată
obrazul ei mut...
Un ţipăt de pasăre care
se preface dincolo într-un rid al durerii,
în jurul severei, profeticei guri.

O, şi cei ce-n curând se vor îndrăgosti
îşi surâd, încă nebănuind despărţirea,
şi sub ei şi peste ei trece,
în chip de stele, destinul
cu suflet nocturn.
încă nu li-e dat să-şi trăiască dragostea,
ea-şi are încă lăcaşul
plutitor, pe orbite cereşti,
un uşor contur

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârşite, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcire

Rătăcit, dintr-un oraş în altul
Am pierdut noţiunea timp
Mă uit la stele dimprejurul lunii
Răsăritul a venit

Am un gât supt de săruturi
Nevrotic, într-un haos neobişnuit.
Jos pe aleea goala,
Scandează un beţiv

O fereastra spartă şuieră
În vânt
Balamalele i se desprind
Scopul meu târziu în viaţă
Este s-o repar şi să mă sting

Pietre înşirate, ornament stradal,
Picură o picătură în ploaie, rugină pe metal
Jalnic mă-ntristează cum am pe frunte-un rid
Palid în cofrag, mă prinde noaptea-n frig

poezie de Ştefan Badea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surf pe o placă stricată prinsă de val

acum că m-aţi cunoscut în neliniştea mea,
vreau să-mi spuneţi cine sunt.
eu o să dansez pe balustrada imperiilor,
fraierilor care n-aţi văzut pacea.
cută cu rid, balansul mă înviorează
aşa cum a fost poporul meu.
Da! poporul meu a dispărut în mine
ca un ou de pe un pui. Dansez,
ritmuri rupte din vinil,
melodii sinistre despre apocalipsă.
acum că m-aţi cunoscut, liniştiţi-vă,
e doar o altă realitate virtuală.

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manuscrisul interzis

Scuzaţi-mă doar adevărul

scuzaţi-mă nu pot să mint

într-un cuvânt încape cerul

în următorul stau la rând

Scuzaţi-mă nu pot să mint

scuzaţi-mă e prea frumoasă

cuvântu-nseamnă înc-un rid

în versuri mă întorc acasă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 mai 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între priviri şi nuanţe

în ideea de a fi în inelul unei femei
privesc secvenţele prin ochii dorinţei
cu trupul alb şi paşi uşori
mireasa existenţei

îmi programez visul
trec pe la notar să-mi autentific un loc
la loja oficială a şoaptelor
eu – fostul hoinar

graficianul desenează un rid
relativ adânc în sinceritatea vârstei
clipele tinereţii nu se mai întorc
mugurii de sete şi-au găsit un rost

în enigma viitorului lumina difuză
aproape-i de penumbră
împleteşte fire ursite în şoptitul har
montura unui inel rar.

poezie de Vali Niţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploua!

Ploua frumos acoperind decorul
Cu stropii mari
Schimbind vechiul cu noul.

Eram stingher, si tinar si-as fi vrut
Sa trec usor prin apa
Dar fara sa ma ud.

Plingeam rizind si rid plingind si-as vrea
Prin ploaia rece
Sa-mi gasesc dragostea.

Nu n-am stiut ca ploaia asta cruda
urita, ordinara, poate...
Sa fie-asa de uda.

Te-astept in ploaie sub salcia mareata
Sa vii iubire
Si sa nu fi de gheata.

[...] Citeşte tot

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!