Serioase/triste despre pasarea malai viseaza, pagina 2
VI
Pasărea îmblânzită se afla în colivie; pasărea sălbatică era în pădure.
Soarta a făcut să se întâlnească.
Pasărea sălbatică strigă: "Vino, iubito, să zburăm în codru."
Pasărea îmblânzită murmură: "Vino aici, să trăim alături în colivie."
"Printre aceste gratii unde aș avea loc să-mi întind aripile?" spuse pasărea liberă.
"Vai! strigă prizoniera. Nu știu unde m-aș putea așeza pe bolta cerească."
"Draga mea, vino să îngânăm melodiile pădurii."
"Rămâi lângă mine! Te voi învăța o muzică savantă."
Pasărea pădurii răspunse: "Nu, nu! Cântecele nu se pot învăța niciodată."
Pasărea din colivie grăi: "Vai, eu nu cunosc cântecele pădurii."
Le este sete de iubire, dar niciodată nu vor putea zbura aripă lângă aripă.
Prin gratiile coliviei ele se privesc, dar zadarnică li-i dorința de a se cunoaște.
Ele bat din aripi și cântă: "Vino mai aproape, dragostea mea!"
Pasărea liberă strigă: "Nu pot, mi-e teamă de ușa închisă a coliviei tale."
"Vai, spuse captiva, aripile-mi sunt neputincioase și moarte."
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913), traducere de George Popa
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre păduri
- poezii despre iubire
- poezii despre aripi
- poezii despre zbor
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre învățătură
- poezii despre viață
- poezii despre păsări
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pasărea se zbate să iasă din găoace. Găoacea este lumea. Cine vrea să fie născut trebuie să distrugă o lume. Pasărea zboară către Dumnezeu. Numele zeului este Abraxas.
Hermann Hesse în Demian (1919)
Adăugat de Alfred V-S
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Vezi citate despre zbor, citate despre religie, citate de Hermann Hesse despre religie, citate despre păsări, citate despre naștere, citate despre Dumnezeu sau citate de Hermann Hesse despre Dumnezeu
Pasărea solitară
Oare de ce pasărea aceea decupată
În tăcerea însorită, albă și înghețată,
În zbor solitar de la est la vest,
Planând deasupra crestelor văii,
Pare simbol și mesager al unui trecut care mi-a aparținut
Și care și-a găsit tihna acum multe secole?
poezie clasică de Walter de la Mare din Lupa și alte poezii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre singurătate, poezii despre văi, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre simbolistică sau poezii despre gheață
VI
Pasărea domesticită sta în colivia ei - iar pasărea liberă în pădure.
Întâmplarea le întâlni când vremea apropierii lor se născu.
Pasărea sălbatică strigă: "O! Draga mea prietenă - hai să zburăm prin largul pădurii".
Pasărea din colivie șoptea: "Vin-o aici, aici amândouă trăi-vom în astă colivie".
"Oare între zăbrele - putea-voi să-mi întind larg, larg, aripile mele?" - spunea pasărea liberă.
"Vai! - n-aș ști în ce loc să-mi fac cuib sub întinsul acestei bolte înstelate" - spunea pasărea întemnițată.
Draga mea - vino să cântăm - cântarea pădurilor.
Apropie-te de mine și te voi învăța vorbirea celor știutori.
Pasărea pădurilor răspunde: "Nu - niciodată cântecele nu se pot învăța".
Pasărea din colivie spune: "Vai! deloc nu cunosc încă al pădurii cânt".
Sunt dornice de atâta dragoste - dar niciodată în zborul lor nu-și vor putea atinge aripile.
Printre zăbrele se privesc și dorința de a se pătrunde le e zadarnică.
Își flutură aripile și neîncetat își cântă: "Vino lângă mine, dragostea mea!".
Cea cu aripile libere strigă: "Nu - nu pot - mi-e teamă de porțile zăvorâte ale coliviei tale".
Cea întemnițată rostea: "Vai! cât de vlăguite și pline de moarte-mi sunt aripile!".
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Silvian Lorin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre vorbire sau poezii despre prietenie
Sunt Pasărea Spin
Iubitule,
ai crezut că te mint
și ți-ai schimbat cofița de aghiasmă
în cofă cu venin!
Și lancea prefăcută în suspin
o-nfigi în șoaptă...
în dezmierd... și în alint...!
Adio! Tril de ciocârlie, iubita ta n-o să mai fie:
Căci tu mi-ai scris, un alt destin:
Pasărea Spin!
poezie de Iulia Mirancea (7 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cofa mea dădea pe-afară de venin Iar eu eram, o mare de tăcere A venit la timp "Pasărea spin" [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe citate de Iulia Mirancea despre iubire, poezii despre schimbare, poezii despre minciună sau citate de Iulia Mirancea despre minciună
Poate că mă visează cineva
Poate că mă visează cineva -
De aceea gesturile
Îmi sunt atât de moi
Și de neterminate,
Cu scopul uitat
La jumătatea mișcării,
Grotesc,
De aceea contururile mi se șterg
Secundă cu secundă
Și faptele mi se topesc...
Și poate cel ce mă visează
E smuls din când în când
Din somn,
Trezit,
Purtat cu sila-n viața lui
Adevărată,
De aceea mă-ntunec
Suspendată uneori
Ca de-un fir care se topește de nea,
Fără să știu
[...] Citește tot
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre secunde, poezii despre mișcare sau poezii despre adevăr
Și pe care pom se punea de cânta, pe loc se și usca. Grădinarul spuse împăratului toată șiretenia cu pasărea și cum se usucă pomii pe care se punea ea de cânta. Împăratul se luă de gânduri. Mai toți pomii din grădină se uscară în câteva zile, mai rămăsese unul. Atunci împăratul porunci să pună pe fiecare crăculiță câte un laț, și așa se și făcu; iară a doua zi, în revărsat de zori, veni la împăratul cu pasărea de aur care dedese în laț. Împăratul porunci de-i făcu o colivie cu totul și cu totul de aur, puse pasărea în ea și, de dragul ei, o ținea pe fereastra lui. Țiganca, cum auzi de istoria cu pasărea, îi trecu un fier ars prin inimă. Se făcu bolnavă, mitui pe toți vracii cari spuseră împăratului că până nu va tăia pasărea de aur și să dea împărătesei să mănânce din ea, nu se va însănătoși. Plin de scârbă, împăratul nu se putea învoi la asta, dară, după rugăciunea fiului său, o dete; rămase însă nemângâiat și din ce în ce ura mai mult pe țigancă.
citat celebru din povestea Cele trei rodii aurite de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre copaci, citate despre însănătoșire, citate despre zile, citate despre timp, citate despre mâncare, citate despre muzică sau citate despre medicină
Baba-oarba cu pasărea Phoenix
ți-am trimis-o pe card
te rog ține-o strâns la subțioară
în virtuala vecinătate a tresăririlor tale
și ai grijă cum o presari
prin mall-uri scânteietoare
prin târguri și oboare
ca să mă poți găsi mai ușor
jucând baba-oarba cu pasărea Phoenix
ce-mi clocește o inimă nouă
dintr-o piatră de onix
poezie de Laurențiu Belizan (22 mai 2008)
Adăugat de Laurențiu Belizan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre card sau poezii despre Pasărea Phoenix
Pasărea din Colivie
Pasărea liberă saltă
pe aripi de vânt trăind momentul
și plutește în aval
până se termina curentul
își înmoaie aripile
în razele portocalii ale soarelui
și îndrăznește să revendice cerul.
Dar o pasăre care pândește
din colivia ei îngustă
rareori poate vedea prin
zăbrelele furiei ce o gustă
aripile îi sunt tăiate și
picioarele legate
îi rămâne doar vocea să cânte.
Pasărea din colivie cântă
cu un tril înspăimântător
despre lucruri necunoscute încă
cuprinsă de dor
iar melodia i se aude
pe dealul îndepărtat în ecou
[...] Citește tot
poezie clasică de Maya Angelou, traducere de Marius Alexandru
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre voce, poezii despre viermi sau poezii despre spaimă
Pasărea-Nenoroc
Orele negre s-au strecurat prin beznă,
Miezul nopții stins este de-acum,
Pasărea neagră țipă pe-o casă uitată,
Nici o ființă nu mai trece pe drum.
Merii-n grădină s-au frînt din tulpină,
Blestemul plouă cu negru-n ogradă,
Pasărea-Nenoroc nu mai poate să plîngă,
Cineva, pe drum, așteaptă lumina, să cadă.
poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre lumină, poezii despre ploaie, poezii despre ore, poezii despre noapte sau poezii despre miezul nopții