pasarea cu clint de

Ciocănitoarea

Pasărea simbolizează,
Desluşindu-i înţelesul,
Ori femeia ce stresează,
Ori cea ce alungă stresul.

epigramă de Nicolae Peiu din ziarul "Evenimentul" (9 august 2012)
Adăugat de Nicolae Peiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Pasărea mălai visează..."

Tâmplele deşi-mi sunt albe,
Că-s bunic, nu numai unchi,
Ce-aş mai bea cinci-şase halbe
C-o studentă pe genunchi.

epigramă de Marian Grigore Dobreanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tricolorilor (după meciul cu Franţa)

Vrând galicul să-l jumulească,
Greşiră pasă după pasă
Şi pasărea cea franţuzească
Le lasă lor trei ouă-n plasă.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Respinge pasiunile. Vine primăvara.
Urmăreşte ceas cu ceas, noaptea, rotirea crugului ceresc.
Ecouri în casă; vrei să te ridici, nu îndrăzneşti.
O sclipire dincolo de paravan; doreşti să mergi acolo, nu poţi –
Ar durea prea mult, o rândunea pe un ac de păr.
Pasărea phoenix de la oglindă stinghereşte nespus.
Pe drumul de întoarcere – răsăritul peste Heng-t'ang.
Floarea luceafărului de dimineaţă scrie adio pe şaua bătută-n diamante.

poezie clasică de Li Shangyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre a fi, pur şi simplu

Palmierul de la marginea minţii,
Dincolo de ultimul gând, se înalţă
În depărtarea de bronz.

O pasăre cu pene de aur
Cântă în palmier, fără nici un înţeles omenesc,
Fără nici un sentiment uman, un cântec străin.

Tu ştii că nu acesta este motivul
Care ne face fericiţi sau nefericiţi.
Pasărea cântă. Penele ei strălucesc.

Palmierul stă la marginea spaţiului.
Vântul se strecoară domol printre ramuri.
Penajul de foc al păsării se închide rotund.

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tucanul, urangutanul şi elefantul

O pasăre -un tucan-
C-un primat urangutan
Şi c-un elefant greoi
(niciunul de pe la noi),
În urmă cu generaţii,
S-au apucat de plantaţii.
A adus în cioc sămânţa
Pasărea, apoi maimuţa
În pământ a îngropat-o,
Elefantul a udat-o,
Iar azi, sub pomul rotat
Şi cu poame încărcat,
Strănepoţii stau la sfat.
Ar face şi ei la fel,
Însă la elefănţel
Trompiţa n-are supapă
Şi nu poate pompa apă,
Poamele sunt delicioase,
Seminţele uleioase,
Tocmai bune de mâncat.

[...] Citeşte tot

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansul ielelor

Frunzişu-n năluciri de argint,
Dansează-n nonculoare,
Fantasme-n foşnete de alint,
În noapte iau amploare!

În şoaptă, un fâlfâit uşor,
Amplificat în noapte,
În leagăn, pasărea în zbor,
Îţi pare foarte aproape!

Un cânt angelic ca un gând,
Mă cheamă în rumoare,
Şi foşnetul pădurii-n vânt,
Mă prinde în visare!

Atras de vrajă-n luminiş,
Poiana-i ca în basme,
Nimfe dansează-n Paradis,
O fascinaţie-n spasme!

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mata Hari: Sunt clona Mata Hari. Am spionat pentru trei ţări: pentru englezi, pentru nemţi, pentru francezi! Numele meu conspirativ este "Pasarea"! De aceea nemţii când au aflat că am spionat pentru englezi, mi-au spus vorba aia: "Nu e pasăre ca porcul!" Şi m-au împuşcat! Nu pe mine... originalul!... Eu însa i-am moştenit toate calităţile! Si apucăturile! Că aşa este clona! Acum am venit să spionez în România. Spionajul în România este foarte incitant! Pentru că aici politicienii sunt foarte culţi. Ei vorbesc patru limbi! Există patru categorii de politicieni: rusofonii, anglofonii, cacofonii si afonii! Rusofonii poarta nume de cod ca tataie sau bunicuţa. Anglofonii sunt numiţi lupii tineri, sunt cei care au fost în America! Cacofonii sunt oameni de afaceri! Ei au fost în puşcării! Afonii au fost peste tot! Lupta politică este sponsorizată de cacofoni! Dar o câstigă afonii!

replici din Unda veselă, spectacolul "Hotel Zodia Ciudăţeniilor", monologul "Clona Mata Hari" de Corneliu Sofronie (1996)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O viaţă pe ocean, pe val

O viaţă pe ocean, pe val,
O casă legănată pe-abisul de sidef,
Unde apa se-înalţă şi recade muzical,
Iar vânturile o ţin tot într-un chef!

Şoim în colivie, mai am doar un dor mare
Pe acest ţărm gri, acelaşi mereu, mereu:
Redaţi-mi gustul şi sarea mării sclipind în soare,
Pulberea stropilor, pasărea furtunii în plonjeu!

Pe punte iarăşi, stăpân pe mare şi pe vânt,
Pe velierul meu mai iute decât toate:
Sus pânzele! Adio, adio, tu, pământ!
Negurile rămân în pupa, undeva departe.

În spuma albă ne-înfigem cu-întreg curajul,
Albatroşi eliberaţi, spre geana zării –
Asemeni lor, ne vom găsi sălaşul
În singurătăţile din largul mării.

[...] Citeşte tot

poezie de Epes Sargent, 1813–1880, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adormirea Ta e calea învierii

Fecioară Precurată neatinsă de prihană.
făr' a cunoaşte moartea, Tu te-ai mutat la cer,
de unde ne trimiţi seminţe de speranţă
şi mângâierea Ta ne e preexistenţă.
Azi, în grădina Ta, e mare sărbătoare;
s-au îmbrăcat în verde copacii seculari,
îmbrăţişează cerul cu ramuri de iubire
iar florile pictate în culori lumină,
ţesut-au un covor sub "Masa Tăcerii"
căci Adormirea Ta e calea Învierii
pe care fii tăi păşesc cu bucurie,
ca "Pasărea în spaţiu" în plină armonie,
escaladând "Coloana Infinitului",
scară răsărită din inima pământului
pentru a-l uni cu măreţia cerului
unde-i zămislit mirajul cuvântului.
O floare sunt şi eu în grădina Ta,
micuţă sunt şi mă numesc, Nu-mă-uita.
Mă prinde-n a Ta poală când uneori mă-mpiedic,
căci numele ce-ţi port e un blazon heraldic

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!