Poezii despre parere de rau, pagina 2

Prin tine trece o viaţă

moartea este ca şi iubirea
depinde de unde o priveşti
uneori ajunge doar să
te gândeşti la ea
pe lumină sau întuneric
poate să vină de oriunde
nici Dumnezeu nu poate
să-i acopere urma
frigul şi ploaia sunt
aliaţii de încrede care
imită o umbră
s-ar putea totuşi să respiri
din imaginea care crezi că
ţi-se potriveşte
chiar dacă
e doar o trecere

fără nicio părere de rău
întoarce oglinda

poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Ceas greu

Doamne, câtă tristeţe şi frunză!
Te dărui şi n-ai cui,
Te dărui nimănui.
Buzele se desfac zâmbind a milă,
Vinul gâlgâie-n silă.
O durere estompată şi surdă
Bântuie inima mea.
Singurătatea vibrează-n timpane
Cu sunet de scoică,
E ceasul somnului.
Paşi stinşi, paşi stinşi. E ea?
Altcineva.
Îţi vine să ţipi de mânie
Că nu simţi părere de rău!
Ceasul somnului. Ochi aţintit.
Orb, surd, cu voce anemică.
Plâns de neputinţă-n infinit.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Omul rău

Bunii se hrănesc cu pâine,
Sau trăiesc de azi pe mâine,
Omul rău rău rătăceşte,
Căci cu ură se hrăneşte.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (6 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre viitor, poezii despre pâine, poezii despre prezent sau poezii despre oameni răi

Ceas greu

Doamne, cata tristete si frunza!
Te darui si n-ai cui,
Te darui nimanui.
Buzele se desfac zambind a mila,
Vinul galgaie-n sila.
O durere estompata si surda
Bantuie inima mea.

Singuratatea vibreaza-n timpane
Cu sunet de scoica,
E ceasul somnului.
Pasi stinsi, pasi stinsi. E ea?
Altcineva.
Iti vine sa tipi de manie
Ca nu simti parere de rau!
Ceasul somnului. Ochi atintit.
Orb, surd, cu voce anemica.
Plans de neputinta-n infinit.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi poezii despre infinit, poezii despre frunze sau poezii despre durere

Omul prost şi rău

Cu omul prost te mai descurci,
De nu-i şi rău, nu te ia-n furci;
Şi cu cel rău poţi vieţui,
Om bun cu el tu de vei fi;
Dar fugi, fugi, pentru Dumnezău,
De omul care-i prost şi rău!

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (18 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre prostie sau poezii despre oameni buni

Fără teama din vorbe

Când streşinile iubirii curg
pe acoperişul ei străluceşte soarele,

gândurile mele se întrupează în cuvinte
fără teama din vorbe
se scaldă în oglinzile cerului.

La fel ca-n marginile visului
când se termină totul pe neaşteptate
de rămâi cu o părere de rău sau de bine.

străbaţi apoi ţinutul naiului
cu reflexe purtate-n memorie
cum cântecul ciocârliei.

macii câmpiei s-au trezit
ascultă...

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre muzică, poezii despre gânduri, poezii despre frică, poezii despre cuvinte, poezii despre bine şi rău sau poezii despre Soare

* * * (Radif)

Am rătăcit mereu hai -hui
şi n-a fost rău
N-am stat pe locul nimănui
Era mai rău!
Am căutat şi caut doar un ţel măreţ
Şi văd că nicăierea nu-i
iar asta-i rău

poezie de Gheorghe Leu din Altfel
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul rău şi prost

Cu omul prost te mai descurci,
De nu-i şi rău, nu te ia-n furci;
Şi cu cel rău poţi să trăieşti,
De eşti om bun şi te fereşti;
Dar fugi cât poţi, cu orice cost,
De omul care-i rău şi prost!

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (18 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

tu nu ştii

ia nu mă mai iubi atât
amestecă literele numelui meu, trece-le
prin maşina de râşnit cafea şi… suflă
aminteşte-ţi că sunt
doar un biet arlechin
nu am căderea, deşi tu nu ştii
cât aş vrea
să-ţi împlinesc rotundul fiecărei secunde
dă-mă gratis – adică fără părere de rău
uitării
pielea mea are romburi smulse
fesul meu alungit a rămas înfipt cu vârful
în genunchiul stâng
nu ştiu dacă mă voi înălţa curând… hei… cortina.

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre timp, poezii despre secunde sau poezii despre cafea