Poezii despre nicaieri, pagina 2
De dor...
E târziu și peronu-i pustiu
Călătorii au disparut în noapte
Un singur tren se mai aude departe
Iar urma pașilor tăi se mai zărește încă
În zăpada așternută azinoapte...
Ai plecat cu ultimul tren spre nicăieri
Și când ai venit ai apărut de niciunde
Ai lăsat pe peron amintirea
Unei nopți perfecte de iubire
Un parfum discret ascuns
In umbra uni zâmbet
Și pe mine...
Încă te mai aud
Încă îți simt prezența
Iar trenul e acum departe
Undeva spre nicăieri
Pierzându-se în noapte...
Pentru tine am alergat
În gara acum pustie și rece
Dar nu te-am mai gasit
[...] Citește tot
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trenuri
- poezii despre noapte
- poezii despre gări
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zâmbet
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre iubire
- poezii despre dor
- poezii despre amintiri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
De dragoste și blestem
Ia-ți Ardealul în spinare
țară dragă și ne du
muntele unde ne doare
însă cel mai tare tu
Țară dragă nu te du
nicăieri nu-i ca acasă
doar acolo-i sufletul
de care în iad ne pasă
Nicăieri nu-i ca acasă
muntele unde ne doare
neamului de noi îi pasă
ia-ți Ardealul în spinare
Țară dragă nu te du
unde-a dus iapa mutu
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre munți
- poezii despre iad
- poezii despre cai
- poezii despre acasă
- poezii despre Transilvania
Șarpele
De trei ori Euridice se trezi din vis,
A treia oară era în Paradis,
Orfeu pe nicăieri, necunoscut,
Păreri de rău, pe tine te-a durut?
Doar vocea, a iubirii, neîndoielnic,
De față era vrăjitorul Melnik,
De mulți iubită, ea-l iubea pe-Orfeu,
Iar el, pe nicăieri, în Elizeu.
Acesta-i visul, vraja de neînfrânt,
Euridice, numai un cuvânt
Să pot rosti, mai au ele valoare?
Cuvintele, ca sărutări ușoare.
Iar la sfârșit, se întindea departe
Pustiul, precum pielea unui șarpe.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre șerpi, poezii despre visare, poezii despre cuvinte, poezii despre voce, poezii despre valoare, poezii despre sărut, poezii despre sfârșit sau poezii despre rai
Aceste ploi
Dinspre nicăieri, aceste ploi
Cad frenetic în tăcerea mea
Lăsând consecințe de noroi
Peste amintiri de catifea.
Îmi e dor și îmi e fără tine
Toamna asta, ca un adăpost,
Unde zace frigul în ruine
Divulgând capricii fără rost.
Picătură lângă picătură
Se așază între nori - prăvale,
Ochiul le stă paj la cotitură,
Într-o scurtă schiță de furoare.
Dinspre nicăieri, pe-o scurtătură
Cad aceste ploi - colimatoare...
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre scurtături, poezii despre ploaie, poezii despre ochi, poezii despre nori sau poezii despre capricii
Dragostea nu există nicăieri
Dragostea nu există nicăieri
câtă vreme nu cazi nepregătit într-însa
ca într-un black-hall cosmic
care te absoarbe puternic pentru a te expulza
în alte dimensiuni spirituale
pe care le confunzi cu paradisul
deseori nefolositor ție întru totul,
dar un bun salvator pe moment,
lăsându-ți impresia că ești acolo un biet cobai rătăcit
în capcanele mirajelor
ce zboară amețitoare în jurul tău
spre a te convinge că ai fost un intrus atemporal
tolerat într-un spațiu
care nu te aștepta neapărat pe tine...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre salvare, poezii despre existență sau poezii despre astronomie
În livadă
Mere coapte căzând.
Capul lui Newton -
Nicăieri.
poezie de Mihai Cucereavii
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere sau poezii despre Isaac Newton
De azi, de ieri, spre nicăieri
sunt setea adâncă a unui vis
rătăcit între voi
pe plaiuri de dor
în suflet freamătă gânduri
precise, imprecise
de azi, de ieri
e atât de frig, aici, în gând
de multe ori doar plâng pe câte un rând
sau poate zac pe țărm, visând
aici e somn etern și tern
numai marea curge și curge
se mai sparge un val, pe tărâm ireal
sunt contradicția lucrurilor spuse și nespuse
m-am unit într-o toamnă târzie cu pământul
plecând apoi încet-încet spre nicăieri
atunci, de ce tu bați în geam
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre trecut, poezii despre somn, poezii despre prezent sau poezii despre plâns
Chiar...
Eu sunt de-aici
și sunt de nicăieri
pitici
de mână vin cu zâna ieri
și-s galbeni toți
și mici
atât de mici.
Eu sunt de nicăieri
și sunt de-aici
trec licurici
ducând poveri
spre unde ce mai zici
chiar
ce mai zici?
Ce faci
ce ești
când taci
se-aud poveștile-n povești
[...] Citește tot
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre licurici, poezii despre iarnă, poezii despre galben sau poezii despre flori
Logica inutilă
Așa se întâmplă logic,
plecăm și sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viață,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva și câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica și fericirea sunt lucruri total diferite,
totuși am plecat și am sosit undeva,
am greșit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de dora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre logică, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre greșeli, poezii despre fericire, poezii despre devenire, poezii despre ceas sau poezii despre absurd
Nicidecum
Nicidecum, nicăieri, niciodată
gândul meu altui domn nu-l aștern.
În Isus viața mea e bogată,
stea eternă în cerul etern!
Nicidecum, nicăieri, nici o clipă
nu pot fi fericit fără El.
Lâgă El, peste-a morții risipă,
voi zbura ca un alb porumbel!
Nicidecum, nici în foc, nici în moarte,
despărțire de Domnul meu nu-i.
Dacă inima nu mă desparte,
orice-ar fi, orice-ar fi, sunt al Lui!
Vom trăi veșnicii de iubire,
mii de ani, zeci de mii, mii de mii!
Când o clipă cu El e-o uimire,
ce va fi, ce va fi în vecii!
Va veni Prințul Păcii divine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre porumbei, poezii despre pace sau poezii despre inimă