nervos

Mişu (nervos): Ia mai lasă-mă cu politica! (Tare): Nina, eu vreau evenimente adevărate şi senzaţionale!...
Nina: Atunci eşti pierdut! De regulă, ştirile senzaţionale nu sunt adevărate. Iar cele adevărate sunt adormitoare...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poetul ar protesta în stradă, el s-ar aduna într-un cerc literar alături de alţi poeţi şi erudiţi şi ar încropi o scriere inspirată direct din zbuciumul colectiv, în care oricum el nu s-ar regăsi niciodată. Filtrele sale sunt multiple. Protestul lui e artă, precum protestul unui amărât nervos de la ţară, ar putea fi pălinca, iar a cuiva care urlă- este nebunia de a trece la animal. Orice emoţie acordată la impulsivitate este daună spiritului.

Dharma K. Tchobansky în Rupte din Seu, Arta răzvrătirii (2016)
Adăugat de Tchobansky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aventuri la poartă

Într-o vineri vine Rică
Predispus pentru taifas
Bate-n poartă, bate, strică
- Îs Rică, frate, hai că ştiu că eşti acas'...

Nu-i deschid, îl las să bată
Strigă a nemulţumit
- Hai Petrică, ieşi odată
Că pe Trică l-ai primit...

E nervos, figură tristă
N-are chef ca să se ducă
Trage, zgâlţâie, insistă
Până-mi rupe o ulucă

Nu-s dispus s-amplific larma
Stau pitit după perdea
Mă-nervez, pornesc alarma
Pac butonul şi dau drumul la căţea

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Gurău (2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetăţeanul: Aici este Biroul de obiecte pierdute?
Funcţionarul: Da! Dumneavoastră, ce-aţi pierdut, vă rog?
Cetăţeanul: Capul!
Funcţionarul: Ce formă are capul dumneavoastră?
Cetăţeanul: E ca mărul! Seamănă cu un măr!
Funcţionarul: Adică frumos pe dinafară şi putred pe dinăuntru?
Cetăţeanul: Păi nu... că nu e măr, e cap... e cap, domnule, înţelegeţi? Cap!
Funcţionarul: Ce aveaţi în el?
Cetăţeanul: Idei... Adică... ceva idei.
Funcţionarul: Bune sau proaste?
Cetăţeanul: Cum să vă spun... aveam idei, dar nu ştiam cum să le exprim...
Funcţionarul: Deci nu era capul fără idei, ci ideile erau fără cap.
Cetăţeanul: Cam aşa ceva!
Funcţionarul: Aha! Mi-e teamă să întreb unde lucraţi.... dar bănuiesc! Ce mai aveaţi în cap?
Cetăţeanul: Un litru de coniac! Ştiţi.... am participat la un protocol... lume bună, străini mulţi.
Funcţionarul: Un litru de coniac? Cam mult!
Cetăţeanul (nervos): Normal! Altfel nu-l pierdeam!
Funcţionarul: Avem aici mai multe capete pe care nu le revendică nimeni! Aşa că dacă doriţi un alt cap decât al dumneavoastră...
Cetăţeanul: Ar fi o idee... Dar ştiţi, ce? Mai bine renunţ!
Funcţionarul: Renunţaţi? La ce renunţaţi?

[...] Citeşte tot

replici din Unda veselă, sceneta "Biroul de obiecte pierdute" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan (cu voce schimbată, zeflemist, aproape vulgar): Sună! Sună întruna. Nu mai au nimic sfânt! La noi, cultul eroilor a dispărut. În ţara aceasta e ridicol să fii martir! (Ridică receptorul). Alo! Da, doamnă. Aici este casa mea memorială! Cum? Cu cine vorbiţi? (Apoteotic). Sunt senatorul Poporan! (Tare). Eu sunt erou naţional, cucoană! Cine nu mă cunoaşte, nu cunoaşte istorie! Da' matale cine naiba mai eşti? (Brusc devine amabil). Aha! Doamna Opinia? De la ziarul Libertatea Liberă? Îmi pare bine că vă cunosc... (Mecanic). Libertatea este specialitatea mea, stimată doamnă! La Revoluţie am luptat, personal şi în nume propriu, pentru libertate. Mi-am pierdut doi dinţi în Piaţa Libertăţii... Poftim? (Pauză). Vă interesează traficul de influenţă?... Situaţia s-a ameliorat sensibil, doamnă! S-au înregistrat progrese mari. Am introdus semne de circulaţie pentru traficul de influenţă! (Tare). Am umplut ţara cu sensuri giratorii! Influenţa circulă mai bine acum, comparativ cu guvernarea anterioară. Traficul s-a fluidizat, nu se mai blochează, nici măcar pe Bulevardul Justiţiei. Doriţi un interviu pe această temă? Sigur că da! Alo! Alo!... (Loveşte nervos în furcă). S-a întrerupt... Ah! Serviciile secrete mă urmăresc pas cu pas...

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calitate sau ...defect?

Prea des şi prea uşor se spune că lauda e un defect,
Şi-i zic răutăcios lui "X" lăudăros. E incorect!
Păi laudă să fie oare când domnu "X" le povesteşte
Că iar are-o ideie... trăsnet, şi garantat îi reuşeşte!
La planuri mulţi se-nghesuiesc, dar greu nu e idei să ai,
Ci greu e să le schimbi în fapte şi formă lucrului să dai.
La asta "X" e priceput, a demonstrat-o foarte des,
În loc să-şi scoată pălăria în faţa lui, ei critici ţes.
Normal ar fi, să-i stea aproape, cu interes să-l iscodească,
Să prindă şi ei o scânteie, nu pe la spate să-l vorbească,
Să-şi facă semne pe ascuns tot comentând zeflemitor:
"Doar nu a răsturnat pământul, ce se tot laudă de zor?"
Şi totuşi, omul a făcut un lucru extraordinar
Şi nu se-ntâmplă prima oară, e om isteţ, se vede clar.
Cumva aceasta e o vină că-i merge mintea ca argintul?
Pe când la alţii merge-n gol, că-n encefal le bate vântul.
Prea multă modestie strică. Modeşti se dau aceia care
Puţine au de arătat; MODEST e arma lor cea"tare ".
Se-mbracă-n haina modestiei, se schimbă-aşa cum bate vântul,
Nu pot să zboare, se târăsc, preschimbă-n bici nervos cuvântul.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea XXL (parodie după "Scrisoarea III" de Mihai Eminescu)

Un osman dintre aceia fără neam şi fără limbă,
Ce mânat de vreri meschine patria ades şi-o schimbă,
Se plimba matol, sărmanul, neţinând cărarea dreaptă,
Scărpinându-şi cu ardoare scăfârlia cea deşteaptă.
Dintr-un bloc fără ferestre o gagică se coboară,
După mutra rutinată nu părea deloc fecioară,
Mirosea a vişinată de-acum două primăveri
Iar surâsu-i (cu proteză) provoca la ochi dureri.
Osmanlâul, tip sensibil la atâta frumuseţe,
A-nceput să facă zâmbre şi pe-alocuri feţe-feţe
Şi chiar dacă peste case, nesimţită, cădea bură
Pofticios privea la tipă, fermecat de-a ei natură.
Pipăindu-şi marafeţii, vru să-ngaime tandre şoapte
Cam ceva de genul: "Fato, unde vrei să dormi la noapte?"
Ea, văzându-i poticneala, gât de struţ pe dată-ntinde,
Din cotlonu-i plin de zoaie, ca zvârluga se desprinde:
- Scoate euroii, nene, iar apoi în braţe-mi vino
Eu să îţi alin hormonii, iară foamea-mi tu alino!
Hai, acuşi se face beznă şi apar la streşini stele,
Vin să-ţi prezantez tariful plus serviciile mele!

[...] Citeşte tot

parodie de Rudy Valentino, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rudy Valentino
Comentează! | Votează! | Copiază!