menirea omului

* * *

Cu cât mori faţă de tine
Răstignindu-ţi zilnic firea
Cu atât trăieşti mai bine
Şi primeşti puteri divine
Să-ţi îndeplineşti menirea.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Machiavinski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de stele invadează omenirea
Îndrăgostiţii-şi pun dorinţe pe ascuns
Eu nu pot decât să îmi plâng menirea
De-a fi părtaşa dorului de nepătruns.

catren de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am îmblânzit şi Timpul, am îmblânzit şi Focul
Şi i-am adus aici pe masă, între cărţi
Dar nu înţeleg menirea mea şi locul
În liniştea acestui Univers

catren de Iurie Osoianu (2 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Analiză explorativă activă

Explorarea cerului
din spiritul muritorului:
Prin apele-adâncului
de pe arcadele psihicului,
cascadele adevărului
insuflă intelectului
din afluxul biruitului
puterea efectului
de drept, al statutului
de divin al neprihănitului.
Pe bolta orgoliului
sortită războiului,
sintagma argintului
destăinuie solului
menirea sfârşitului.
În ceaţa răsăritului
din galaxia eu-lui,
pe-o sinergie-a visului
de jar al ochiului
şi flacără a duhului

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii (9 martie 2023)
Adăugat de Carol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii

ochii mei ascund o taină
necuvinte
cascade multiple
şi gesturi limpezi

ce au menirea să spargă
pietrele din noi.

poezie de Ana Eugenia Păcurar
Adăugat de Petronia Dajna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căderea în iubire...

Lucrurile pe care ochiul omului nu le-a văzut
Urechea omului nu le-a auzit
Şi la inima omului nu au urcat nicicând
Le-am pregătit pentru tine, iubito, iubind,
Eu am căzut în groapa cu iubire
Nu cădea niciodată în iubire, îmi spuneai tu,
Ridică-te în iubire, mi-ai strigat cu ochii furişaţi ai dragostei
Când roata dinţată se oprise pe inima mea,
Daţi ploaia lumii mai încet, ai spintecat tu orizontul
Întinzându-mi un umăr să fim martori veşniciei
Auziţi, doar un poet poate aprinde lumina între ploi...
Spui tu, cu un poem pe braţe legănând...

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tusea

o zi ună
să îi dorim şi omului din lună! o zi
ună în care să care sandale în plasa
de pescuit a
steroizi ce l-ar putea pietrifica (?!)
o zi ună
omului cu greutate scăzută
cât o tuse ce nu răsună
în spaţiu
decât ca o stea
pitică albă pe o măsea
în coliziune cu terra! cu
atmosfera - puţin
încordată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu se-întâlnesc întâmplător.
Oamenii se-întâlnesc şi se iubesc
toată viaţa. Cât trăiesc.
Asta e menirea lor.

catren de Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când iubeşti iubirea
Poţi fi egoist
Când iubeşti menirea
Poţi fi altruist.

catren de David Boia (29 decembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide uşa largă să-ţi intre fericirea,
un zâmbet să-ţi apară pe buzele-ţi ce-s moi,
când o să-mi vezi făptura şi desluşii menirea
vei şti că şi iubirea se face doar... în doi...

catren de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri (august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!