marturisire

Mărturisire

Azi nu mai simt pustiul din ultimile veri,
Din toamnele trecute, din ierni, din primăveri.
Îmbrăţişând tot cerul şi tot ce e sub soare,
Mă liniştesc în frunze, lumină şi culoare.

La gând răzleţ dau aripi şi mă confund cu zarea,
Nici "mâine" nu există şi nu-i nici aşteptarea,
Păstrez această clipă, o strâng cu bucurie
Şi o aşez cu grijă-n albastra veşnicie.

poezie de Iulia Comaniciu (1 ianuarie 2014)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Ce drag îmi este chipul tău,
şuviţa
ce-ţi cade pe frunte
şi ochii tăi ce caută mereu,
alţi ochi strălucitori de ciute!
Guriţa ta,
nesăţios privesc
şi rodiile-i le-aş muşca.
La pieptul tău m-aş încălzi
şi lin izvor
mi-ar susura!
Dând tonul dragostei
profunde,
pe valuri de amor plutind
ne-am preschimba voios în unde
şi-apoi ne-am regăsi,
iubind.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Mă întrebi cine sunt? şi tac
Dar tăcerea răspunde:
Un înger în drum spre păcat
cu luciri de himeră pe drumuri de unde

Pe drumul lui Lucifer spre Iad
Pământene păşeşti după mine
Cu gura uscată şi tălpile ce-ţi ard
Îmbrăţişezi păcatul şi uiţi de tine

Sunt rece, nu văd, nu simt
Pământene nu crede ce vezi!
Cu orice adevăr pot să te mint
Dacă în himere te-ncrezi.

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu🌸

Tu mi-ai pus stele căzătoare
în păr
şi lacrimi de lalele in inimă.

Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereţii sufletului...
Şi suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieţii.

Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopţile pline de dor
şi m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.

Mi-ai fost
şi-n moarte
şi-n viaţă
mărturisire a propriei poveşti.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Tu mi-ai pus stele căzătoare
in păr
şi lacrimi de lalele in inimă.

Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereţii sufletului...
Şi suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieţii.

Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopţile pline de dor
şi m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.

Mi-ai fost şi-mi eşti
şi-n moarte
şi-n viaţă
mărturisire a propriei poveşti.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

🌸🌸 🌸

Tu mi-ai pus stele căzătoare
in păr
şi lacrimi de lalele in inimă.

Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereţii sufletului...
Şi suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieţii.

Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopţile pline de dor
şi m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.

Mi-ai fost şi-mi eşti
şi-n moarte
şi-n viaţă

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

În inimă sunt, optimist
În tot ce fac, în ceea ce scriu
Mi-e totuşi stilul pesimist
Să mă descurc vezi că nu ştiu.

Dar apropie-te de soare
Ce este-n eclipsa totală
Să facem din noaptea relativă
O nesfârşită zi de vară.

Voi crede în tot ce e viu
În flori de crin şi file de ştiinţă
Şi rândul acesta ce-ţi scriu
Va fi plin de recunoştinţă.

Mă simt entuziast din fire
Am fost şi am să fiu mereu,
Îmi arunc spre tine o privire
Sunt încântat, aşa voi fi mereu.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

mentalul meu trăieşte incredibil
gânduri transcend în subliminal
cerul meu din suflet e indisolubil
cu horoscopul zilei nominal.

lacrimi din inimă sting focul karmic
să nu-mi ardă iubirea curată, fragilă
adrenalina creşte în ritm dinamic
când îmi pun pe spate comprese cu argilă.

perfuzii cu lumină energizează trupul
să fiu pregătită să-i urmez pe sfinţi
în fântâna dorului îmi oglindesc chipul
să se răcorească gândurile fierbinţi.

martor la amăgirea mea e timpul
îmi pune în câmpuri visele cuminţi.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire la focul lui Zamolxe

Doamne ne ştii, suntem poporul de zei şi de zâne.
Cu focul aprins ne găsim astăzi de faţă cu Tine
Cu inimi deschise spre Tine avem multe a-Ţi spune.

Răul din noi Tu vei arde cu focul minune,
Ştim că zeul Zamolxe ne-aduce adevărul. Bătrâne
Doamne, promitem! Vom urma faptele bune.

Ne sunt minţile treze de-a Ta-nţelepciune.
Mântuitorului nostru Zamolxe multe-I vom spune,
până ce focul sacru va fi doar un tăciune.

poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Sufletu-mi e-o mare moartă oglindind un cer de jale,
Arse stânci o-nchid în groaza sterpelor pustietăţi,
Pe ea boarea nu adie, veşnic dorm undele-i pale,
Ea în negru-i fund ascunde înecate vechi cetăţi.

Sufletu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,
Iedera şi muşchiul verde zidurile-i năpădesc,
Strajă a singurătăţii trist veghează pe colină,
Şi în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc.

Sufletu-mi e-o floare rară ce muiată pare-n sânge,
Spulberată-i fu mireasma de-al restriştii aprig vânt,
E-o cântare-ndepărtată ce visări apuse plânge,
E o candelă uitată ce se stinge pe-un mormânt.

poezie celebră de Mateiu Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!