Serioase/triste despre impletit, pagina 2
Mi-e dor
Mi-e dor de oameni înțelepți,
Cinstiți și buni, de omenie,
De gospodari harnici și drepți,
De tata care doarme-n glie,
De mama care ne-a sădit
În suflete grădini de flori,
De cer aprins la răsărit,
Mi-e dor de frați și de surori,
Mi-e dor de mărul cel bătrân
Care rodește sub fereastră,
De nopți când adormeam în fân
Și de copilăria noastră,
De oameni blânzi ce m-au primit,
Punându-și sufletul pe masă,
Lângă colacul împletit.
Mi-e dor, mi-e tare dor de acasă.
poezie de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre tată
- poezii despre noapte
- poezii despre mere
- poezii despre mamă
- poezii despre hărnicie
- poezii despre flori
- poezii despre dor
Răsărirea Luminii (sonet)
RĂSĂRIREA LUMINII
(sonet Pascal)
Răsare Lumina Domnului Hristos
Din covor astral, împletit cu stele,
La Înviere, când vine Paștele,
În altarul sufletului credincios.
Din mugurii ei se-aud cuvintele:
"Luați Lumină!" din spirit maiestuos!
Ca să sfințească sufletul virtuos,
Când îngerii aprind candelabrele.
Lumina coace rod în suflet mănos
Cu flacăra ce urnește muntele
Și miracolul gândului luminos.
E mister care înalță templele
Credinței, la Paște în miei sângeros,
Când spirite bântuie mormintele.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Sonete Pascale (5 aprilie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre oi
- poezii despre munți
- poezii despre muguri
- poezii despre gânduri
De iubirea Poeziei (sonet iubirii poetice)
DE IUBIREA POEZIEI
(sonet iubirii poetice)
Se scurge roua gândurilor mele
În condei, cu a inimii cerneală
Și nefericirea clipei mi-o spală,
Când mă inundă o ploaie de stele.
Dar mă înalț pe-a versului spirală,
Cu pana gândului s-ating astrele,
De dor împletit pe șirag de perle;
Năzuind o iubire ideală.
Din lacrimi stelare, scurse în cuvânt,
Transpare a poeziei lumină
Și magia ce dăinuie în descânt.
De iubirea poezie suspină
Tristeți în umbra destinului înfrânt,
Când moartea pe chip coboară cortină.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre iubire, poezii despre înfrângere, poezii despre versuri, poezii despre tristețe, poezii despre stele căzătoare, poezii despre rouă, poezii despre ploaie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Un clopot
Clopotele sunt mereu învingătoare,
nu împrăștie întunericul din viață,
nu ne topesc speranțele cardinale
dacă le ții ecoul ca pe o povață.
Pe sub bolte efemere și uitate
clopotele nu vor victorii iluzorii,
chiar sub defilarea timpanelor sparte
de tobele surde sau adierea viorii.
Un cântec împletit cu aramă veche
ne oprește în viață și pasul de hoinar,
când căutăm din amfore o pereche
care uită floarea iubirii într-un ierbar.
Azi când totul devine un scurt rezumat
printre spațiile fără puncte cardinale,
rămânem la clopotul care ne-a chemat
cu rugăciune clipele emoționale.
poezie de Constantin Rusu din Rânduri pentru gânduri (august 2011)
Adăugat de Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre victorie, poezii despre întuneric, poezii despre vioară, poezii despre viață, poezii despre sfaturi, poezii despre prezent sau poezii despre muzică
Te-am pierdut
m-am rătăcit într-o seară printre gânduri
cu alei, cu bănci
erau vechi și-mbrăcate cu noduri
pe una dintre ele, ciugulea firmituri dintr-un ziar
o vrabie
de pe anunțul de căsătorii
mai era printre aleile, cu gânduri, și-o casă
cu balcon, în stil lojă, cu un scaun împletit
acolo de obicei te știam, citeai câte o carte
din crăpăturile strâmbe ale copacilor
încet, iese toamna
soarele încă mai încălzește rămășițe din vară
jos, în drum, agățată de o piatră
o pagină ruptă
o iau și citesc
te-am pierdut fără a ști vreodată cum mă numesc
și cum te cheamă
poezie de Viorel Muha (decembrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vrăbii, poezii despre toamnă, poezii despre seară, poezii despre lectură, poezii despre jurnalism, poezii despre căsătorie, poezii despre cărți sau poezii despre copaci
În noaptea aceea, gata de orice, m-am culcat cu fața în sus în așteptarea durerii de pe urmă, în prima clipă a celor nouăzeci și unu de ani ai mei. Am ascultat dangăt de clopot undeva, departe, am simțit mireasma sufletului Delgadinei dormind pe o parte, am auzit un strigăt în zare, suspinele cuiva care murise poate cu un secol în urmă în iatacul său. Atunci am stins lampa cu ultima suflare, mi-am împletit degetele cu ale ei ca s-o duc de mână și am numărat cele douăsprezece bătăi de clopot de la ora douăsprezece cu cele douăsprezece lacrimi de pe urmă, până când prinseră a cânta cocoșii și îndată dangătele triumfătoare, petardele de sărbătoare ce proslăveau bucuria nesfârșită de a fi supraviețuit, teafăr și nevătămat, vârstei de nouăzeci de ani.
Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre vârstă, citate despre sărbători, citate despre supraviețuire, citate despre suflet, citate despre ore, citate despre noapte, citate despre muzică sau citate despre durere
Totul pentru dragoste
O, nu-mi vorbiți de oameni faimoși prin fapte mari!
Ni-i faimă tinerețea cu dulcele ei jar,
Căci iederea și mirtul zilele-i de aur
Sunt mai presus ca toate cununile de laur.
Ghirlandele pe-o frunte pleșuve ce sunt, oare,
Decât o-nrourată dar ofilită floare?
De ce să-mi încunune, deci, tâmpla o podoabă
Ce nu-i e decât faimei prea-trecătoarea roabă?
O, faimă! De vreodată lăsatu-m-am vrăjit
De laudele tale, tu nu m-ai amețit
Mai mult ca ochii dragei, căci ei mi-au dat răspuns
Că nu-mi resping iubirea de care m-am pătruns.
Te-am căutat acolo și te-am găsit în ei.
Ți-a împletit privirea-i cunune de scântei.
Aflat-am, în privirile-i de foc,
Și faimă și iubire,-la un loc.
poezie celebră de Byron, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre celebritate, poezii despre vorbire, poezii despre tinerețe, poezii despre ochi, poezii despre laudă, poezii despre foc sau poezii despre aur
Ca un copil pribeag
E fericirea vieții ca și-un copil pribeag,
Rătăcitor prin lume, ce-aleargă neîntrerupt,
Din când în când la oameni se mai oprește-n prag,
Cu nemurirea clipei din care ea s-a rupt.
În vremea călătoare e doar un scurt popas,
Mereu tulburătoare în dulcea ei visare,
E împletit cu timpul și el tot de pripas,
Dând vieții noastre sens, continuă mișcare.
Născută din speranțe, o vrem cât mai aproape,
În sufletele noastre și-n inimi cu dorinți,
Eternă duioșie ce tremură sub pleoape,
Întruchiparea vieții și-a slabei noastre ființi.
Mărturisesc sfios, că port în pieptul meu
Dorința mea ce arde cu flacără plăpândă
Și vă întreb pe voi, deși îmi este greu,
Cine-are fericire, să poată ca să-mi vândă?!
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre naștere, poezii despre mișcare sau poezii despre inimă
Alergând pe coji de nucă
Fără-ncetare se înalță zădărnicia
și pierdută-i clipa împăcării;
Jumătate de lume
fugărește cealaltă jumătate
în timp ce moartea, gândindu-ne,
lustruiește țeasta sărmanului Yorick
În religia promiscuității
nu te pot defini,
timp comprimat, orizont de cenușă,
tot ce a fost de ars s-a ars
până la această ușă.
Vrei TU să treci
dincolo de amănuntul
care declanșează explozia,
în spațiul dintre daltă și piatră
dincolo de surâsul mascatului,
batjocorindu-te,
scuipându-te ca pe o sămânță stricată
[...] Citește tot
poezie de Ion Pascal Vlad din Risipiri în retină (2006)
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp, poezii despre moarte, poezii despre femei, poezii despre durere, poezii despre cuvinte, poezii despre copilărie sau poezii despre cenușă
Am îmbrăcat oceanul
Din cioburi
și din marea cu gust de aguridă,
din soare,
pământ,
păduri și
flori de păpădie,
am încropit scânteia ce-am scos-o din firidă,
să-mi lumineze viața,
îndrumător
să-mi fie.
Din nori
fără de apă uscați pe portativ,
din cer
fără de-albastru și
ploaie
fără plâns,
am meșterit tablou cu margini fără tiv,
l-am strâns în pumn
și
[...] Citește tot
poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre plâns, poezii despre ocean, poezii despre nori sau poezii despre meșteri