imnul bucuriei

Colindul bucuriei

COLINDUL BUCURIEI

La staul de oi, curat,
Crăciun este venerat.
Colindăm, Doamne, colindăm...

Că Dumnezeu i-a lăsat,
Darul binecuvântat.
Colindăm, Doamne, colindăm...

Două nuci şi două mere,
Să se ducă-n Rai cu ele.
Colindăm, Doamne, colindăm...

Dar Moşul Crăciun le-a dat
Pruncilor la colindat.
Colindăm, Doamne, colindăm...

Lângă ele a pus bani,
Pentru oamenii sărmani.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Maria Filipoiu (29 decembrie 2021)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerile

( Tatălui meu )

Când gândurile sunt ascultate
în tăcere,
zgomotul durerii devine
mult prea mare;
Lacrimile udă
filigranul hârtiei,
sângele devine
cerneala tocului
cu care scriu imnul
suferinţei mele.

poezie de Camelia Opriţa (9 mai 2019)
Adăugat de Maria Elenia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În grădini, magnolia e în floare,
Cerul este plin de zburătoare,
Primăvara şi-a făcut debutul,
Cu odele bucuriei şi începutul.

catren de Valeria Mahok (martie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascult cu-frigurare, cuprinsă de fiori,
Când simt îngemănate pe-aripa tulburării
Şi floarea bucuriei şi spinii supărării,
Pe strunele întinse-a leitelor viori.

catren de Mihaela Banu (5 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să cânt

Aş vrea să cânt
Fantasmele iubirii
Tresărirea instictului
Când fericirea
Îţi tulbură gândul
Discreţia teiului
Dulceaţa sărutului
Şi nevinovăţia complice
A soarelui
Aş vrea să cânt
Buzele culcate-n garoafe
Vântul vagabond
Trezind pleoapele
Şi imnul mâinilor
Ce cântăresc dragostea
Despărţind-o de ură
În dimineaţa
Celui dintâi păcat
Aş vrea să cânt
Într-o mare de linişte.

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să fim imnul inimilor noastre

Adevărul există ca să-l rostim
adevărul nu suportă
vălul iluziilor pierdute
Adevărul nu-şi cere iertare că există
Adevărul dă năvală
de
pretutindeni
dar
mai ales
din
tine
Nu închide ochii
Adevărul
nu
dispare
niciodată

Adevărul este România

Şi

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (25 februarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Launtric invadator

Launtric invadator
se exterorizeaza
si prin combustie
se stinge usor
o apa moale.

Eschive...
Confesiuni desarte;
Copilul e mort,
Nu mai asculta.
Lapte nu torni
Pe os, e fragezit.

Manza e ostenita
De la atata stat
Si ruguceste oarba
Mana care o framanta.

Drapelul ei
E alb si negru,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dă-n flori tot pământul
dă-n flori acum cerul
Însuşi dă-n flori Dumnezeu?
Cer şi pământ
şi ce-n dumnezeire-i
viaţa vieţii
îşi primesc zbucnite-n
înaltul bucuriei ce le ţine
şuvoaiele sângelui meu

poezie de Nicolae Ionel din Roua de raze (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem trist

haite de îngeri
spintecă depărtarea
tăcerea prelungă de pe obraz
se lichefiază în lacrimi

aproape galbene

durerile noastre se coc amar
în suspinul soarelui bolnav
şi ultimul punct tardiv
ce se pune la final de propoziţie
ca întotdeauna forţat
ne întăreşte moartea

sufletul prinde rădăcini
în imnul ierbii necosite
ca nişte aripi încremenite în carne
nemaiputându-şi
fâlfâi soarta
în limanul vremii

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie pierdută

M-au plictisit plăcerile
În plictiseală, în adâncul plictiselii
O floare,
Descoperire de culoare senină
Adesea.
Însă prea respirată, prea iubită,
Prea asemeni mie, dacă devine
Chin, dacă se face
Amară, necruţătoare, intensă...
Mă-nduplec bucuriei ce plictiseşte.

poezie celebră de Paul Valery din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!