Launtric invadator

Launtric invadator
se exterorizeaza
si prin combustie
se stinge usor
o apa moale.

Eschive...
Confesiuni desarte;
Copilul e mort,
Nu mai asculta.
Lapte nu torni
Pe os, e fragezit.

Manza e ostenita
De la atata stat
Si ruguceste oarba
Mana care o framanta.

Drapelul ei
E alb si negru,
Iar imnul ei
Sunt calele.
Imparateasa doarme,
Orgasmic viseaza.

poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vers metafizic

Iată şi ultimul salut. Coboară,
În hăul mării adânci coboară
Acest sicriu înfăşurat în steag
Precum un zbir, cu faţă-acoperită.

Marea-l înghite odată cu nisipul -
Cu nisipul niciodată descoperit
Moale ca lâna, sau poate negru
sau poate încărcat cu o duzină de culori

şi abia acolo - cel mort
Ochii înfundaţi ai celui mort
Vor zări minunăţia noilor lumi:
Plante, plancton, scoici şi lumini.

Ah, ce sfere minunate, fosforice,
Luminoase sfere fosforice!
Ah, frumoasă e această junglă a nopţii
Ah, ce minunat şi măreţ mormânt,

Soţia plânge deasupra umedului ocean,
Plânge deasupra oceanului rece,
Căpitanul se uită la cerul cel vânăt
Împovărat de nori grei şi ascuţiţi.

Iar copilul? Copilul doarme în cabină
Cabina gri - ca apa în stratele de sus,
Muşte i se plimbă pe nas
în ochi îl înţeapă fumul de tun.

poezie celebră de Stanislaw Grochowiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imnul de stat şi drapelul fac parte din sufletul ţării.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Imn (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţă de combustie

Unele, fără noroc,
Sting ca apa – orice foc!
În schimb, altele, de crude,
Se aprind şi-n paie ude!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extras dintr-un discurs al lui Malcom X

Când sunt abia născut, sunt negru –
Când cresc adult, sunt negru –
Când stau la soare, sunt negru –
Când sunt speriat, sunt negru –
Când sunt bolnav, sunt negru –
Iar când mor, sunt negru.
Dar tu, prietenul meu alb,
Când te naşti, eşti roz –
Când creşti adult, eşti alb –
Când stai la soare, eşti roşu –
Când răceşti, eşti vânăt –
Când te sperii, eşti galben –
Când eşti bolnav, eşti verde –
Când mori, eşti cenuşiu –
Iar tu-îmi spui mie coloratule?

poezie de Malcom X, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indecizie în alb sau negru

Mi-am lăsat pleoapele să cadă
peste lumea de gânduri
împrăştiate ca pe-o tablă de şah,
mişcându-se care încotro
şi schimbând
alb cu negru,
negru cu alb,
turnuri cu pioni apărând o damă
albă sau neagră,
care nu ataca un rege
alb sau negru,
de teamă că jocul
s-ar putea sfârşi
în pat.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De pe deal

Pe dealul negru şi sălbatic,
Ca pe-un grumaz voinic de fiară,
Privind apusul singuratic
Noi amândoi am stat asară.

De arcul fin al mâinii tale
Îmbrăţişaţi am stat sub pom,
Că de departe de pe vale
Păream noi doi un singur om.

Pe coasta dinspre Cetăţuie
Cu fumul alb în nouri suri,
Vedeam un negru tren cum suie
Ca o omidă prin păduri.

...

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa băută prea devreme stinge focul care asigură digestia.

citat din Cristian Andrei
Adăugat de Aroana Irimescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masca

Realitatea visului tău
E o mască întoarsă pe dos,
Negru pe alb, negru pe alb
Iubire peste durere, iubire peste durere.
Îţi strig:
Hai, chiamă-mă înspre sinele tău.
Visul realităţii mele
E dosul întors al măştii,
E dosul dosului.
Alb pe negru, alb pe negru.
Durere peste iubire, durere peste iubire.
Îmi strigi:
Hai, chiamă-mă înspre sinele tău.
Înspre sinea sinelui
Acolo unde
Totul devine
Negru în alb când ne este luat;
Sau alb în negru când ne este dat;
Iubire în durere când ne este dat;
Sau durere în iubire când ne este luat.

Uitate-te la feţele măştii
Sunt intangibile.
Eu
Şi
Tu

Suntem la fel.

Eu mă regăsesc în sine
Prin tine
Tu te regăseşti în sine
Prin mine

În acel loc unde
Totul poate deveni
Câteodată
Negru fără alb şi alb fără negru
Sau iubire fără durere şi durere fără iubire

În agonie şi extaz.

poezie de Marieta Măglaş din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Golul negru"

Cunoscut ca un "black hole",
Astrul totuşi nu e gol,
Căci e o pată plină, plină
Cu particule de lumină.

Nelăsând nimic să iasă,
Prinde totul ca-ntr-o plasă;
Planetele, praful cosmic
Le aruncă-n întuneric.

Ca un nor ce şade-n aur,
Negru şade prin gălbui,
În al cerului tezaur
Impunând prezenţa lui.

"Goluri negre" sunt formate
Din a materiei colapsare,
Producând o prăbuşire
Prin propria lor greutate.

Şi prin marea prăbuşire
Mereu spre interior
Se formează cu uimire
Un "gol negru", negru nor.

Iar din astă nebunie
Nici lumina nu mai scapă;
Ea păleşte străvezie,
În întuneric se îngroapă.

Astfel lumina se stinge
Formând un "black hole" închis;
Iar când lumina se frânge,
"Golul negru" a învins!

poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru pe alb

V-aţi grăbit să-mi ziceţi bun
Şi-acum, zău, e vai de mine!
Sunt mai rău ca un nebun
Evadat din astă lume?

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa este fluidă, moale şi maleabilă. Dar apa va eroda piatra, care este rigidă şi care nu poate deveni maleabilă. Ca şi regulă, orice este fluid, moale şi maleabil va învinge orice este rigid şi dur. Acesta este un alt paradox: ceea ce este moale este puternic.

citat din Lao Tse
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai zâmbesc. Este peste puterile mele. Sunt mort şi îngropat. N-am să fac copii. Morţii nu se reproduc. Sunt un mort care strânge mâna oamenilor de prin cafenele. Sunt un mort mai degrabă convivial şi foarte zgribulit. Cred că sunt persoana cea mai tristă pe care am întâlnit-o vreodată.

Frederic Beigbeder în Dragostea durează trei ani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ireal

gura stramba de atata ura
urechile surde de atata tacere
ochii secati de lacrimile ce au curs
sufletul mort si inima franta

nimeni nu poate descrie
setimentul dezamagirii.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coasa este drapelul ţăranului, ciocârlia – imnul.

aforism de Efim Tarlapan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb si Negru

Este si Alb, este si Negru,
In jocul stelelor funebru,
Este si Dulce, e si Amar,
In jocu-acesta funerar.

Eu sunt Alb, iar tu esti Negru,
In jocul dragostei funebru,
Eu sunt Dulce, tu esti Amar,
In jocu-acesta funerar.

poezie de Gabriela Roca
Adăugat de Sanddy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-mă in alb ori negru

Iubeşte-mă în alb ori negru
Iubeşte-mă aşa cum sunt
Iubeşte-mă cu adevărul pus
În negrul cuvintelor de despărţire.

Iubeşte-mă rostind doar adevărul
Iubeşte-mă ţinându-mă de mână
Iubeşte-mă în alb prietenos
Să-ndur un punct sfâşietor iubirii.

Iubeşte-mă în alb ori negru
Lasă doar natura să iubească-n curcubeu
Tu iubeşte-mă în nonculorile de bază
Născătoare de dureri ori bucurii.

Iubeşte-mă în alb ori negru
Chiar dacă din ele răsar doar Ierni
Lungi suferinţe de-aşteptări şi lacrimi
Că nu te pot avea chiar dacă mor.

Iubeşte-mă în alb ori negru
Chiar dacă Dumnezeu se lasă-n curcubeu
E legea Lui să prindă-n Lume viaţa
Cu toate tonurile infinite de culori.

Iubeşte-mă în adevăr de nonculori
Îmi este simplă citirea şi simţirea
Sunt antrenată pentru astfel de picturi
În care Destinul pune punct iubirii.

Învaţă să iubeşti în alb ori negru
E-un sfat de viitor probat de mine
Din nonculori se naşte sigur Raiul
Ori faci un nod la tot ce te ucide.

Învaţă să iubeşti cu Da şi Nu
Învaţă să iubeşti cu alb şi negru
Învaţă să iubeşti cu adevărul pus
În grai în ochi şi-n gândurile inimii.

Iubeşte-mă în alb ori negru
Să-mi scoţi o inimă din curcubeu... înlăcrimat!
Iubeşte-mă în alb ori negru
Să ştiu de vine Iarna.... cu nopţi de insomnii şi fulgi.

Iubeşte-mă în alb ori negru.... chiar dacă doare!!!

poezie de Adelina Cojocaru (18 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pian

Deodată am simţit că mă prefac în pian,
Cum apa in Cana Galileei s-a fost schimbat în vin
Degetele tale, cîntînd, au scos venin
Diafan.

Nu, nu, să nu mai atingi
Nici în joacă pianul prăfuit din culise;
n-ai putea să-l invingi
încărcindu-l cu vise:
Pianul nu mai viseaza decît la moartea lui
Moartea sunetelor, tuturora,
Cînd se va intoarce acasă pianistul Ulise
Ucigîndu-i pe-aceia cărora
Moartea nu le venise.

Daca îl mai atingi pe negru, pe alb, pe clape,
Pianul din somnul lui mut
Se va desprinde şi va merge pe ape
Păşind pe deasupra ca Isus la-nceput.

poezie de Viorel Ilisoi
Adăugat de Anca Unceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mulţi viaţa e un film alb negru, mai mult negru decât alb.

citat din David Boia (12 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfera Tăcerii Naţionale

Imnul Nostru e un înger
imnul nostru n-are somn
de-l aud parcă iar sânger
vine Ştefan parcă Domn

Imnul nostru n-are somn
imnul nostru-i blestemat
zboară o din pom în pom
nici femeie nici bărbat

Imnul nostru-i blestemat
de-l aud parcă iar sânger
mai singur pe uliţă-n sat
imnul nostru e un înger

Imnul nostru n-are somn
rădăcină totuşi fără pom

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 august 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de copil

Prin ochiul de ferestră aburit
Cad nuferi albi, steluţe de zăpadă,
Copilul ce în mine-a stat pitit
A alergat îndată ca să vadă...

Din podul casei, sănii dau năvală
Pe derdeluş să lunece în zbor,
Tot satul a ieşit acum să vadă
Că timpu-i alb şi parcă mai uşor.

Trec norii suri, în turle diafane,
Bătrânul munte şi-a pus un ilic,
Un viscol tânăr bate în rafale
Şi el sărmanul a îngheţat de frig...

Un horn grăbit îşi şuieră iar fumul
Să pună sobele acum pe jar,
În clolot fierbe vinul ca nebunul,
O clipă, atât şi-l toarnă în pahar.

Plăcinte cu miros de scorţişoară
Se perpelesc prin nuca-caramel,
Bunicul îmi citeşte dintr-o carte
Un basm, în care tânăr era el...

Cad nuferi mari, steluţe de zăpadă
Copilul ce în mine-a stat pitit
A alergat îndată ca să vadă...
Frumoasă Iarnă, bine ai venit!

poezie de Camelia Cristea din Confluente literare, ianuarie 2021 (16 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!