Serioase/triste despre fanfara, pagina 2
Secrete
Secretele lăsate la marginea uitării
pe rafturi nevăzute, întinse peste timp,
mai vin câteodată, cu valurile mării,
pe plaje fără visuri și fără anotimp.
Noi am uitat de ele, era o toamnă rece,
venită fără veste cu vântul de la nord,
când trenul resemnării întârzia să plece
în așteptarea crudă a unui fals acord.
Departe la cazarmă fanfara militară
ne amintea întruna că trenu-ntârziat,
în clipa fără oră, se va urni din gară,
lăsându-ne în cuget o urmă de păcat.
Păcatul neiertării ce încă ne aduce
o altă amintire la margine de gând,
pe notele fanfarei, oprită la răscruce,
uitarea s-o înece în apa fără prund.
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre secrete
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre trenuri
- poezii despre toamnă
- poezii despre plajă
- poezii despre ore
Ostatici în tranșee de gloanțe (sonet eroilor)
OSTATICI ÎN TRANȘEE DE GLOANȚE
(sonet eroilor)
De veghe stau eroii în colț de cer,
Așteptând norii cu ploi de speranțe
Să ducă nedreptatea în instanțe,
Din convoaie de suferință și ger.
Ostatici în tranșeele de gloanțe
Vor să judece păcat din mister
Și recompensați cu aripi de înger
Să fie soli păcii din alianțe.
Cu sceptrul păcii să ucidă fiara
Pe frontul de luptă din război nedrept,
De hoarde tirane curățând țara.
Mai ușor vor suporta crucea pe piept,
Când imn de pace va cânta fanfara
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Mantaua lui Gogol (iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pace
- poezii despre eroism
- poezii despre țări
- poezii despre îngeri
- poezii despre suferință
- poezii despre război
- poezii despre ploaie
- poezii despre patrie
- poezii despre nori
Tunetul
Pe lanul lung și verde, cu grâul răsărit,
O umbră călătoare se-ntinde-ncet și trece,
Precum un râu de munte când gheața s-a topit
Se varsă peste maluri, câmpiile să-nece.
E umbra unor nouri albii, ușori, mărunți
Ce lunecă sub soare, clădind un lanț de munți;
Ei vin în mezul zilei c-un surd și tainic sunet
Și, ca semnal de viață, aprind în cer un tunet.
Văzduhul bubuiește!... pământul desmorțit
Cu mii și mii de glasuri semnalului răspunde,
Și de asprimea iernei simțindu-se ferit,
De-o nouă-ntinerire ferice se pătrunde.
La răsărit urare! urare la apus!
Un cârd de vulturi ageri, rotindu-se pe sus,
Se-nalță ca s-asculte mult vesela fanfară
Ce buciumă prin nouri frumoasa primăvară.
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre semnale, poezii despre munți, poezii despre vulturi, poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre urări, poezii despre sunet sau poezii despre râuri
Imn
Regelui nostru și-acum
Și-apururi mărire și-onoare!
Din cer serafimii scoboare
Cu săbii de foc să'nconjoare
Și sfânta-i persoană și tronul,
Și pace să fie-al său drum!
Și pace-al său drum
Să-i fie,
Și faima-l urmeze n vecie!
Glorie-urmașilor săi!
Să poarte prin veacuri cu fală
Coroana și haina regală,
S'oprească dușmanii n năvală
Și, mândri, Române, să'nalțe
Renumele fiilor tăi!
Al fiilor tăi
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre monarhie, poezii despre legi, poezii despre celebritate, poezii despre văi, poezii despre vestimentație, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Cine este Albulescu ăsta? Este evreu, nu? Nu, domne, ta-su este Vasile Albulescu, dirijor la fanfara militară, mă-sa este catolică. Păi lucrurile stau așa: pe mine tata a zis să mă boteze ca pe tac-su. Și a spus Albulescu Iorgu și așa s-au făcut toate actele. În cristelniță când m-a băgat am avut fericit un naș, a fost generalul Constantin Vasile și în cristelniță m-a băgat: "se botează robul lui Dumnezeu Vasile!" Maică-mea a tăcut din gură și nu a zis nimic, dar când am început să ne înțelegem, mi-a zis Mircea. Cine a fost Mircea, firește că nu știu, dar ea a vrut ca în casă să poată să strige Mircea cu o autorizație. Asta a fost povestea cu numele meu.
citat clasic din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tată, citate despre început, citate despre tăcere, citate despre religie, citate despre gură, citate despre fericire, citate despre catolicism, citate despre botez sau citate despre armată
Ancestrală
Cândva culegeam flori și frunze
așa se năstea în fiecare an ierbarul.
Acum rup sentimente,
le lipesc cu litere anapoda,
petice de hârtie mirosind a vechi,
scriu testamentul cu litere de tipar.
Vreau să am la nunta mea
de ieșire din viață,
fanfară și alămuri
să se scurgă seva copacilor din cale.
Am închis porțile percepției
cu rășină de brad,
să nu putrezească privirea
într-un ochi de baltă
lăsat în cale de ultima ploaie
de lacrimi.
Bocitoare mă trezesc la viață
mai am de trecut Stix-ul
dar încă nu am găsit în pământ,
moneda găurită
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (mai 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre trecut, poezii despre testament, poezii despre struguri sau poezii despre nuntă
Vânătoare de șoim
fragment
în zori de zi când cea din urmă stea
este sătula de isprăvi nebune
un prinț al vânătorii povestea
și-un gramatic nota ce i se spune
"mai mare-n evul ce mi s-a predat
o altă întâmplare nu există"
- marite domn! am un condei ciudat:
în loc de "mare"-a scris cu lacrimi "trista"
"afară astrul zilei neclintit
sună din bronzuri vechi ca o fanfară"
- măria ta! condeiul meu smintit
notează "înlăuntru" nu "afară"
"la fel de-aprinsă-n învelișul ei
simțeam bătaia sângelui în vine:
o flacără sporindu-se-n ulei"
- stăpâne! s-a notat aceasta bine
"de patru zile șoimul aștepta
[...] Citește tot
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre zile, poezii despre sânge, poezii despre somn, poezii despre poftă, poezii despre ochi, poezii despre naștere sau poezii despre galben
Cântec Ostășesc
Cântec ostășesc
Caii sar și frâu-și mușcă
Jos prin văi e fum de pușcă,
Corbi s-arată croncănind.
Stau de-atac dușmanii gata -
Uite-o-n zbor întunecata
Moarte-acum spre noi venind!
Știm cu toții ce ne-așteaptă!
Sus spre Domnul mâna dreaptă
Ridicați-o dar, jurând!
Pentru sfânta noastră lege,
Pentru neam și pentru rege
Toți c-o inimă și-un gând!
Nu mi te mâhni, copile,
Cine are-n luptă zile
Nu s-atinge plumb de el.
Ori aici, ori dealtădată,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre plâns sau poezii despre tristețe
Am rupt un colț de lume...
Am rupt un colț de lume, l-am înmuiat în lapte
Să îl albesc, să pară alt colț din altă lume
Una în care-adesea sunt înhămate șoapte
La galbene tramvaie de lemn crescute-n brume
Și-n care toate zboară, copaci imponderabili,
Femei cu-aripi de flutur, stângace, dar ușoare
Toate plutesc, fanfara, jandarmii cei amabili,
Turnul cu ceas, brutarul, pisicile de mare
Alături de barcazuri și de corali, iubita,
Ca puful păpădiei, doi rinoceri, maimuțe,
Un circ întreg nesincer, clovni cu nemiluita,
Ca într-un straniu teatru shakespearean, căruțe,
Și caii lor scheletici, eu priponit de gleznă
Cu un crâmpei de moarte, aerostat penibil
Nedescărnat de lesturi, înconjurat de beznă,
Zâmbind amar la gândul c-o să devin tangibil
Să mă atingă luna, să mă mă sărute norii
De stele pâlpâinde să-mi rezem nemurirea,
Iluzie parșivă, să-mi scuture cocorii
Zăpezile din suflet când mi-or vesti pieirea
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Augustin Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre zăpadă, poezii despre tramvaie, poezii despre teatru, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre stângaci sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Broaștele
Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă.
Buchetele de trestii dormeau cu foșnet lin.
Era o lună plină în fiecare baltă,
Și-n fiecare undă o piatră de rubin.
Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă
Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val,
Păreau luceferi galbeni, căzuți adânc în apă
Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal.
Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii,
Iar papura, mișcată în treacăt de zefiri,
Nălța mănunchi în aer tremurătoare săbii,
Prin pânza de lumină a undelor subțiri.
Și broaștele semețe cântau cu glasuri multe
Pe când, din înălțime, privindu-și fața-n lac,
Un nour singuratic stătea uimit s-asculte
Cum bat ca toaca toate și-o clipă toate tac.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre înălțime, poezii despre singurătate, poezii despre noapte, poezii despre apă, poezii despre tăcere, poezii despre nuferi sau poezii despre nefericire