etern

Traind etern, murind zi de zi

as vrea sa-mi zambesti mereu,
sa mor incet de a ta zambire
sa ma rivesti, sa ma deochi,
sa inviu de a ta privire,

sa ma saruti usor si dulce,
sa te iau usor in brate,
dar totul este mult prea trist,
am sa traiesc doar din sperante

cu flori multe, versuri, poezii,
devin banal, usor prea antic,
dar totusi incerc sa te cuceresc
prin felul meu de a fi romantic

ai sa fii la mine-n suflet
te-am indragit si orice-ar fi
la tine-n suflet am sa traiesc etern
dar am sa mor zi de zi

poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurgul duhurilor pierdute in etern

Sufletul nopţii ne cheamă
Printre demoni şi morminte
Spiritele ne atrag prin forţe divine
Viaţă nesfârşită de apoi abia acum începe
Iar totul se termină în amurg

Printr-un etern nesfârşit
Dintre spaţiu şi timp
Duhurile pleacă urechea la strigarea noastră cu suspin
Învăluite de ura... se odihnesc în eternul somn

Urzela timpului ne cuprinde
Fără să ne gândim la cele mai importante lucruri
Materia murdară ne atrage spre rău
Dar nu realizăm că vom fii doar nişte duhuri în nesfaristul amurg

poezie de Ionuţ Olteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etern

Marea mea iubire, enormul meu calvar,
Veşnicul aliat, eternul adversar,
Tandrul meu iubit, temutul meu barbar,
Superbul vis frumos, groznicul meu coşmar.

Marea mea iubire, enorma mea povară,
O zi rece de iarnă, o zi de primăvară,
Cea mai dulce fiinţă şi cea mai amară,
Mă vindeci de tristeţe, tot tu o faci să doară.

Marea mea iubire, enormul meu chin,
O lavă fumegândă, un pârâu cristalin.

Marea mea iubire, enormul meu infern,
Se spulberă-n zori visul dar tu rămâi ETERN.

poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etern sacrificiu

Mi-am pus în gând ce-aş vrea în pat, la masă
Şi-am condamnat deja, în avansul morţii;
O rupere de rădăcină, o sacrificare sorţii
Şi altuia i-am luat ce-avea... frumoasă.

Orice decis de-un vrut, de-un pas, e o sentinţă
În lumea naşterii precare; e un fir
De pensulă-n tabloul firilor, pictat dorinţă...
La rându-i se trecând ca o privire de-un Zefir.

Ce ideal ar fi ca-n egoista hotărâre
Pentru volupt sau doar un minim de peren
Reflecţia să treacă dincolo de aparent; că o omorâre
E-n spatele la tot... Doar un sacrificat etern!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

EMINESCU - Etern de Înalt CUVÂNT

Aromele de tei răsfir pe foaie, să mă înclin cu versu'
În calea razei ce-o cobori din cer, Mărite Eminescu,
Inapt... şi timpul ocoleşte lumina ei ocrotitoare,
Nici nu-i putere ce-ar slăbi mândria Neamului ce-o are.

Martirisit de-obscuritate pe crucea vremilor ingrate,
Încredinţatu-ne-ai Cuvântul, să umplem visele deşarte,
Hrănind cu el vii năzuinţe, când ni se ia şi trai, şi parte...
Ca un Luceafăr, veşnicind, ne îndrumezi de peste moarte...

Revino-n vers pulsând a dor şi ne învaţă a simţi,
De adevăr, tribun auster călăuzeşte-a-Ne-întregi,
Veghează-ne, ca pe pământ, prin lacrima de netăcere,
Etern, Înaltu-ţi din Cuvânt ni-e scut de luptă şi putere...

Păduri de tei, cu-arome caste, îţi poleiesc urmele-n aur,
Tractatele-ţi, cu limbi de clopot, ne umplu marele tezaur,
Din muntele de vers perfect clipa mea soarbe larg avânt...
Ştiu, e român cel ce iubeşte al tău, Etern de-Înalt, Cuvânt!

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret cu Maia Morgenstern

Şi eu-s Maia Morgenstern

vă rog să trageţi şi în mine

Iisus cel răstignit etern

că răutatea-i tot mai bine

Vă rog să trageţi şi în mine

prostia circulă pe stradă

şi-i goală fără de ruşine

cu răutatea-i la paradă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 martie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murind pentru iubire

Mori, mori, mori în această Iubire!
Dacă mori în această iubire,
Sufletul tău va renaşte!

Mori, mori, nu te speria
de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă vei muri faţă de tot ceea ce este trecător,
vei deveni etern!

Mori, mori, mori faţă de
ceea ce are moarte
şi vei deveni etern!

Mori, mori, evadează din aceşti nori!
Când vei ieşi dintre nori
vei fi (precum) Luna strălucitoare!

Mori, mori, mori faţă de
zgomotul grijilor lumeşti!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

poezia lui Rumi "Murind pentru iubire" prin versurile "Dacă mori faţă de ceea ce este trecător/vei deveni etern" exprimă o [...] | Citeşte tot comentariul

Isus e izvorul

Din tristeţea cea mare,
Tu mergi pentru a recunoaşte,
Pe Isus cel etern, din care,
El învie şi viaţa din nou renaşte.

Noi spre infinit suntem nişte scântei,
Suntem dependenţi de ce este sfânt,
Isus e singur între dumnezei
Şi-nvie din morţi după al său cuvânt.

El este iubire şi nu este iad,
S-a chinuit pentru noi şi pentru cei ce mor
Şi ştie că e un chin pentru cei ce ard
Şi-un compromis pentru libertatea lor.

Omul e liber în viaţă s-aleagă,
Să spună tată celui ce merită,
Să judece şi să-nţeleagă,
Ca atitudinea să fie smerită.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (20 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excelsior

Veghiază, o suflete tare,
Şi ţinta păstreaz'o în Nord,
În ciuda ispitei ce-apare
În apa cea lină din port.

Întoarce-ţi priviera tot sus!
Departe de şesuri domoale.
În aierul liber te-ai pus?
Tot mai adânc taie-ţi cale.

Cu pânzele veşnic umflate,
Din cer pân'la marea ce-o tai,
În mijloc de unde mişcate,
Cărarea ta sigur s'o ai.

Să fugi de pământu'nchegat,
De zările strâmte'n hotare:
Spre spaţiul nelimitat
Pluteşte intr'una pe mare.

[...] Citeşte tot

poezie de Joan Maragall (1895), traducere de Nicolae Iorga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc de cuvinte

A câta zăpadă iubito,
a căzut peste noi în ianuarie?
Am fost veseli şi-am râs din nimica,
Întrbând-ne ce se petrece oare?

Fulgii ne sărutau cu blândeţe
şi noi ne priveam cu uimire,
Tu arătai a mireasă
iar eu visam că sunt mire...

Totul era o visare
şi-un zbucium etern în natură
Tu mi-apăreai o-ncântare
în jur totul doar ură.

Apoi ai plecat spre izvoare
în urm-ai lăsat fericirea...
Mă-ntreb mereu de ce oare
ne dorim etern nemurirea?

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Asavei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!