deosebi

Astăzi, mai mult ca oricând, domneşte fanatismul individualităţii. Cu cât legile noastre vor tinde spre o egalitate imposibilă, cu atât ne vom deosebi mai mult prin moravuri.

Balzac în Istoria celor treisprezece, Ferragus
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul a inventat filozofia pentru a-şi argumenta faptele faţă de sine însuşi şi pentru a se deosebi de celelalte animale. După mai bine de două mii de ani de istorie scrisă, diferenţele sunt nesemnificative.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea era atât de recentă, încât multe lucruri nici nu aveau încă nume, iar pentru a le deosebi trebuia să le arăţi cu degetul. Era într-adevăr un sat fericit: nimeni nu avea peste treizeci de ani, nimeni nu murise încă.

citat celebru din romanul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez (1967)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul că omul poate deosebi răul de bine demonstrează superioritatea sa faţă de alte creaturi; faptul că totuşi face rău arată inferioritatea sa morală faţă de orice altă creatură care nu poate face acest lucru.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun om nu poate purta multă vreme două feţe, una pentru el însuşi şi una pentru mulţime, fără a ajunge în cele din urmă să nu mai poată deosebi care din ele e cea adevărată.

Nathaniel Hawthorne - în Litera stacojie

citat din Nathaniel Hawthorne
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însă după cum e ruşinos să nu cunoşti numele florilor şi arborilor mai de seamă, după cum nu ţi-e dat să nu poţi deosebi un leu de un hipopotam, după cum trebuie să ştii să-ţi explici o mulţime de fenomene ale naturei, tot aşa e cu totul necesar să cunoşti cel puţin principalele constelaţii, cu principalele lor stele.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu altceva

lumea este egală numai cu sine
o poţi deosebi după perioade istorice
în rest se rupe în continente

lumina cade pe ochi
în oraşe se torc întâmplări ciudate
care nu încap în forme regulate

gândurile bat la uşile închise
nu există o bancă de vise
mă trezesc golurile din memorie
şi sufăr de incertitudine
ca un cal
după o cursă necâştigată

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre obiceiuri...

Sora Sfântului Ilie este furioasă...
Oare de ce?!
Poate că fratele său
A uitat să o invite la petrecere.
Sau poate că este furioasă
Pe furnicile cu înfăţişare de oameni.
Biciuieşte cu fulgere pământul...
Cu foc şi apă omenirea adapă.
O vară capricioasă
Din care nu putem înţelege
Şi nici deosebi
Vântul de şoapte,
Tăcerea de vuiet
Şi noaptea de zi...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunosc oameni care "citesc" la nesfârşit, carte după carte, slovă cu slovă, şi pe care totuşi nu i-aş numi "citiţi". E adevărat, au un bagaj mare de "cunoştinţe", dar mintea lor nu e capabilă să organizeze şi să înregistreze materialul pe care l-au acumulat. Le lipseşte arta de a deosebi într-o carte lucrurile necesare de cele fără de valoare, de a le reţine pe primele pentru totdeauna şi, dacă se poate, de a nici nu le vedea pe celelalte.

Adolf Hitler în Mein Kampf
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calităţile şi defectele omeneşti sunt pretutindeni aceleaşi; oamenii sunt peste tot oameni. Limbă, costume, obiceiuri, apucături intelectuale şi morale, religiuni, precum şi toate celelalte rezultate ale locului unde au trăit, ale împrejurărilor prin care au trecut, îi pot arăta ca şi cum s-ar deosebi mult cei dintr-un loc cu cei dintr-altul; ei însă, în fundul lor, pretutindeni şi totdeauna sunt aceiaşi.

Ion Luca Caragiale în Despre lume, artă şi neamul românesc
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!