debut

Epigramele mele

Îmi cer doar timp nu-mi cer şi bani
Ca să le scriu am început,
Cred că la şaptezeci de ani
Primesc un premiu de debut.

epigramă de Valentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debut la cenaclu

- Ce-au zis, dragă, despre tine
La cenaclu când ai fost?
- Cu rimelul stau mai bine...
Doar cu rimele mai prost!

epigramă de Viorel Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Editorul

Astăzi pentru o clipă m-am îndoit de mine,
De valoarea mea artistică
Dar am înţeles că vina nu-mi aparţine
Este vina unui editor ce se-mbracă în straie de clerici
Şi poate spune ce vrea oricui
Căci mai nou e promovat la televiziune
Deci cu stupoare am căutat isbn-ul cărţii mele de debut
S-o pot reedita
Dar surpriza a fost şi mai mare că nu exista nici autorul, nici titlu, nici editura... la Biblioteca Naţionala Română
Într-un cuvânt am murit înainte să exist...
Aşa că voi reedita, scuze voi edita o nouă carte
Pentru a renaşte din propria cenuşă
Şi a mă mândri cu opera mea de debut, stângace dar sinceră
Morala e: Astfel fac unii averi pe spatele proştilor ca noi...
Că nu sunt singura
Mă rog, cine se simte să mă contacteze în privat cu explicaţii Ca sa nu le cer eu prin plângeri.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debut

În deschidere
Meci tonic
În primă
Intervenţie
Până la
Ulima
Eschivă
Replică
La campionatul
Trecut
Nici câştigat
Nici pierdut
Rămas
În suspans
De intervenţie
Concertată
Cu statut
De intensiv
Postare
Inedită

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (7 iulie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiam că volumul de debut era mai rafinat, mai complicat, şi ca vocabular, şi am început să-mi sărăcesc vocabularul. Am crezut într-un timp că aşa trebuie să fac. N-am fost oportunistă pentru avantaje care de altfel n-au venit. (...) Am făcut un mare ocol în propria mea devenire poetică, nu ştiu cum ar fi arătat această devenire fără acest ocol

Nina Cassian în Memorii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa-zisul meu debut e scenă, în copilărie, a fost în spectacolul "Dama de pică", unde făceam figuraţie. Aveam rolul unui copil de culoare, care ţinea un cadou, o cutie. Şi ţin minte că îmi tremurau mâinile, pentru că îmi bătea inima foarte tare. Am avut o şosetă maronie pe faţă, cu găuri pentru ochi.

Mikhail Baryshnikov în ziarul Adevărul, interviu (13 iunie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un singur debut fertil în viaţă; experienţa huliganică. Să nu respecţi nimic, să nu crezi decât în tine, în tinereţea ta, în biologia ta... Cine nu debutează aşa, faţă de el însuşi sau faţă de lume – nu va crea nimic, va rămâne sterp, timorat, copleşit de adevăruri. Să poţi uita adevărurile, să ai atâta viaţă în tine încât adevărurile să nu te poată pătrunde, nici intimida - iată vocaţia de huligan.

Mircea Eliade în Huliganii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debut primăvăratic

Loveşte raza caldă în solul primitor
Şi uşurează trupuri, într-o evaporare,
Ce înalţă gând pedestru în zborul spre visare,
Iar braţe, face aripi... pe suflet, blândul sor.

Pas, decolează parcă în salt la nesfârşit
Şi pieptul se lărgeşte tânjind înspre eter,
Plin de vibraţii, în unde, spre neştiut mister
De amoruri amorţite... trezite la iubit.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultim regret... de debut

Am teama veşnică; aceea de a nu fi urât la moarte
Căci este ultima mea poză în anticamera retinei
Cu negrul ce se-ncepe-n ciclul ce definitiv mă va desparte
De mine însumi, trup şi gând, făr-a mai şti de ce-mi revine...

Simt straniul sentiment frustrant de-a nu avea niciun control;
Să-mi aşez părul în oglindă, singur să îmi aleg parfumul
Să-mbălsămez tot anturajul, când mi se ia şi ultimul rol
Şi nu mai pot nimic decide... cum să mă îmbrac şi s-aleg drumul...

Nu pot nici trist să fiu, să plâng şi-aş fi cel mai îndreptăţit
Şi nici căldura n-o mai am -şi cât de cald eram la atins-
Iar florile ce miroseam nu-mi vor mai colora dormit;
Etern de-acum -indiferent cum nu-mi plăcea- de toţi desprins!

Mă rog să n-am multe păcate, să fiu povară de iertări!
Mi-e greu s-accept să îmi fiu eul făr-a mai fi şi-ncă să fiu,
S-oblig aşa doar de cutumă, timid ce-am fost, reci sărutări
Ce nu le cer, căci n-am cerut... Aş vrea, când mort să fiu tot viu!...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul trufiei

rânjesc ghilotine pe scenă
şi toba bate uniform
până la mine-i departe
până la bard e enorm

mă-nchid în mine preventiv
şi versurile parcă dorm
până la mine-i departe
până la bard e enorm

pretendenţii la debut
grafologi ai naţiei
să-ncerce-ntâi la cenaclu
şi-apoi la "poşta redacţiei"

nu vreau să vă sperii
dar de la Eugen Ionescu
n-a mai existat careva
să spună atât de-apăsat Nu!

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Constanţa Buzea
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!