Poezii despre copacului, pagina 2
Respirări V
Etica, morala, adică starea de conștiință a păcatului, a erorii, provin din depărtarea cosmică, la om, dintre gură și hrană. Această departare cosmică la om dintre gură și hrană izoleaza omul de cosmos, îl însingurează și-l individualizează, îi creeaza bunul simț și acceptarea de către el a lui însuși, ca atare.(...)
Piatra nu este nici morala, nici imorală. Piatra nu poate să aibă păcate. Ea nu poate fi nici cinstită, nici necinstită. Gura pietrei este hrana pietrei. În cazul pietrei nu există nici o demarcație între gura și hrană. Ea manâncă fiindu-și sieși de mâncare.
În cazul copacului, gura copacului (rădăcina) este lipită de hrana lui (pământul). Nici in cazul copacului nu putem vorbi despre un copac moral sau nu, despre un copac vinovat sau nevinovat.
În cazul ierbivorelor, gura este despărțită de hrana numai prin anotimp, iar în cazul carnivorelor, leul spre exemplu, distanța dintre gura și hrană este scurtată prin alergare, fuga, vanatoare. Impresia este de măreție, de forța, de cruzime, dar nu de imoralitate, de păcat.
Distanța între gură și hrana la om este cosmică. Omul are multiple guri concrete și abstracte. Ochii lui, urechile lui, nările lui, creierul lui chiar sunt guri înfometate de felurite feluri de hrană, concretă sau abstractă. Distanța enorma la om între gură și hrană constituie feblețea sa, delicatețea sa, individualizarea sa, sentimentul erorii sale.
Iată cu câtă violență este resimțită această distanță într-un mi
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gură
- poezii despre imoralitate
- poezii despre copaci
- poezii despre astronomie
- poezii despre vorbire
- poezii despre violență
- poezii despre vinovăție
- poezii despre urechi
- poezii despre spațiul cosmic
La înălțime
prin coroana copacului
trece securea
vânătorului de capete. încoronate. o
jumătate
din mâna lui foarte sigură
se taie în frunze (?!) atârnă
pe nara cârnă
a pedigriului peticit
ce-i calcă de-o vreme
pe umeri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înălțime, poezii despre încoronare, poezii despre vânătoare, poezii despre nas, poezii despre mâini, poezii despre frunze sau poezii despre coroană
Înaintele adevărat
O, cât de suav trebuie să fie osul copilului
ca seva copacului, ca șuierul vântului
O, viitorul ca verdele frunzelor
ca surâsul buzelor
O, țară, ou colorat
pe care se așează măiastra
cu aripi de sticlă cum e fereastra
spre înaintele adevărat.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre verde, poezii despre culori, poezii despre copilărie, poezii despre aripi sau poezii despre adevăr
În primăvară
Încet din pași întunecați căzu zăpada,
În umbra copacului
Se ridică pleoapele îndrăgostite roz.
Mereu urmează strigătul negru al marinarilor
Stea și noapte;
Și vâslele lovesc în tact ușor.
Curând pe ziduri în ruină înfloresc
Violetele,
Înverzește atât de liniștit a singuraticului tâmplă.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre zăpadă
- poezii despre singurătate
- poezii despre roz
- poezii despre primăvară
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
- poezii despre marină
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Insetata de verde
Când prea mi-e soare
m-așez sub verde
și beau însetată
sensul apei
din rădăcina copacului...
atunci
se întâmpla ceva neobișnuit
un fel de fermentare
și dizolvare
într-un verde.... înverzănd.
poezie de Maria Nicolae
Adăugat de Mona Dinici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă sau poezii despre Soare
Munte, frunză și mare
scriu o poezie din vârful
omul
copacului notează și el
numai
ce vede de acolo de sus de o mie
de ani
marea e la picioarele lui
numai
dacă acestea atârnă
destul
pe ziua preafericită de azi
clorofila
urcă în sângele dilua(n)t
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre sânge, poezii despre prezent, poezii despre poezie, poezii despre picioare sau poezii despre munți
Eu sunt
mă ascund
în norul
de roșu-apus
întind o mână
spre pământ
răsărit să ating
prin ghepardul
ce-ascute
gheara-n dimineți
tăcute
eu sunt
nu te speria
te aștept
în roua copacului
uriaș de sequoia
în vârful frunzei
tăcute
ce cade
în întunericul
junglei
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (februarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre sperieturi, poezii despre rouă, poezii despre nori sau poezii despre dimineață
Repere
Poate e un acord al tainelor
prin ceața adâncă
N-am văzut niciodată un ghid umilit-
spre nord, pe coapsa copacului
Se lăfăie sfidător verdele mușchi,
dinspre sud, încet-încet
broasca țestoasă
sporovăind sub scutul voievodal.
Când împrejur
clipa dănțuiește-n resorturi
gata să scapete.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre broaște țestoase
Numărătoare inexorabilă
Nu,
Încă nu a venit timpul,
Să numărați cercurile
Copacului care sunt,
În care am adunat,
Cu sârg,
Și lut și rază.
Sub fierăstrăul subțire
Al vremii,
Mă rog ție, Doamne,
Să-mi mai lași
Sublima clipă,
A psalmului,
În care
Continui să tac..
Încă..
poezie de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lut
Vecie
În odăița îngustă a trupului
Mama numără inelele
Copacului.
Cu lațul privirii
Prinde curioșii
Care urcă
Sau coboară.
Eu sunt prins
În nodul de susținere,
Acolo, unde sângele
Își murmură
Continuitatea.
În odăița încrețită a trupului
Sudoarea mamei
Macină vecia.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă