Eu sunt
mă ascund
în norul
de roșu-apus
întind o mână
spre pământ
răsărit să ating
prin ghepardul
ce-ascute
gheara-n dimineți
tăcute
eu sunt
nu te speria
te aștept
în roua copacului
uriaș de sequoia
în vârful frunzei
tăcute
ce cade
în întunericul
junglei
uitării de jos
închise
poezie de Viorel Muha (februarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sperieturi
- poezii despre rouă
- poezii despre nori
- poezii despre frunze
- poezii despre dimineață
- poezii despre copaci
1 Adrian Pleșu [din public] a spus pe 13 septembrie 2015: |
Aceasta este o poezie, iar lipsa semnelor de punctuație este o licență poetică, nu? Deci mai ești și poet nu doar philozof. |