chemare

O chemare

Noaptea luna e albastră
Luceafarul astru blând
Priveşte pe fereastră
E iubire mea din gând

Sună muzică la orgă
Cerul este alb pufos
Înalţă sufletul o rugă
Îngerului meu preţios

Ochii lui două scântei
Păru-i este mătăsos
Văd iubire pura-n ei
El este îngerul duios

O steluţă fermecată
Către noi a îndreptat
Inima descătuşată
De tristeţe m-a scăpat

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

în palma ta

în palma ta creşte copacul
care înfloreşte şi-şi desenează cerul
îl face cum vrea să-l facă
îi trage o culoare sângele zvâcneşte
îl simţi în timpane cum vuieşte
copacul din palmă deschide lumea
deschide geamul zgârie să nu zacă
trist şi izolat în debutul veacului

palma ta hrăneşte viaţa născută
cu multă trudă din veştedul copac
muză în palida chemare
degetele zvâcnesc şi strâng copacul

palma ta e o ultimă chemare
cu înţelepciune lipeşte şoapte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anunţ matrimonial

te chem femeie nenumită
să-mi vii în visul nevisat,
dar la chemare rămâi surdă
şi uiţi, şi uiţi că te-am chemat.

te chem, te chem mereu, femeie
dar la chemare n-am ecou
şi dacă sterp rămâne visul
eu o să mi te chem din nou

să-mi vii femeie cu ochi verzi,
cu părul blond, picioare lungi
să-mi vii în visul nevisat
şi spleenul inimii s-alungi.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea dintâi chemare

Mângâiere-i peste vreme
Acea clipă minunată,
Mărturie o să-nsemne,
Atunci când devine faptă.

E ceva mai frumos ca atunci
Micuţul tău când merge-n brânci,
Inimioară care mai tresare
La cea dintâi chemare!
Iar râsul lui – rază de soare –
Aduce mângâiere şi încântare!

Ţâncu-ţi priveşte ochii drept,
Un giuvaer ce-l pui la piept,
Că-i cea mai dragă – a ta comoară,
Atunci când spune întâia oară "Mamă"!

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare

Bolborosesc a chemare
Ploile toamnei acesteia...
Bolborosesc a must rubiniu dând în fiert,
A gutui, a târziu -
O voce de clopot ascunsă şi gravă...
O toamnă bolnavă...
Bruma se-nghesuie ca un ciorchine
La adăpostul ramurii frânte.
Frunzele cad în cascade de jad...
În ziua de mâine o altă toamnă,
Banală, pustie şi goală...
Ca o zi învechită, de şcoală,
Cu clasa gheboasă
Şi abecedarele vechi,
Cu muguri de vis la urechi...
O toamnă plutind
Peste lumea de nea, peste albul tâmplelor reci,
De bătrâni cuminţi, reumatici, dureros de apatici.
O toamnă prin care şi tu ai să treci.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu poate fi o vulgara chemare a carnii infierbantate.

Liviu Rebreanu în Jar
Adăugat de Ella
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă chemare:
scoici dezlipite-n amurg,-
aripi de înger.

haiku de Vasile Durloi din Nautica poesis
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata artă este caracterizată de o chemare irezistibilă în artistul creator.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Izabella Feher
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul îmi cânta imnul necunoscutului şi-mi trimite o chemare a depărtării.

citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt neliniştită! Aud o chemare. Stelele mă trag din nou de păr.

citat clasic din Anais Nin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!