cercetare

Minuni?

În peşteri tainice de piatră
Fâşii de aur, telururi
Se ascund în roca
Mineralizată
Minunile acestei lumi.

O mică dungă de metal
Acesta este tot filonul,
Dar nu, întregul deal
L-a cuprins în braţe omul.

Şi de sub razele de soare
Din aerul acesta plin de ozon
Am bătut a "Păcii transversală"
Până dincolo de-al şaselea filon.

Nu am dat din întâmplare
Peste bogăţii ascunse în pământ,
Ci prin atentă cercetare
Am găsit atâta aur în adânc.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte (1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de cuvinte...

Omule ia aminte la cele petrecute înainte
Inima are minte ce nu minte
Printre gânduri fă ordine pe rânduri
Fă acele lucruri să te bucuri

Lumea este foarte mare, să avem iertare
Inima este datoare la cercetare
Fiecare are în felul lui dreptate
Pe anumite etape, despre cele întâmplate

Dumnezeu ne-a creat cu liberul arbitru
Faptele sunt caracterul nostru, e simplu
Timpul ne este prieten şi duşman
Să ne mândrim cu sufletul fin de porţelan

De se întâmplă sufletul bibelou să se spargă
Lipeşte-l cu fapte-lipici, frumos să te implici
Cuvintele ce le zici să nu fie mici
În a inimii desagă, la tot ce spui să iei seamă...

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simone

Tu nu mi-ai dat, Simone, sărutare.
Pe tâmple mir nu mi-ai pus.
În casa ta am intrat ca oricare.
Un gând frumos nu mi-ai spus.
Tu nu mi-ai dat, Simone, sărutare.
La pieptul Meu n-ai căzut
N-ai cunoscut clipa de cercetare.
N-ai plâns ca fiul pierdut.

Tu n-ai văzut tălpile-mi ostenite
de-atâta drum cât am mers.
N-ai picurat lacrime fericite.
Cu părul tău nu le-ai şters.

Aş vrea să-ţi pun, Simone, o-ntrebare:
N-ai tu păcat pe pământ?
O, cum mi-ai da, Simone, sărutare,
De-ai şti acum cine sunt!

Tu, cel umil, care-mi plângi la picioare,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina sufletului meu

Lumina sufletului meu
Nu-i în plăcerile deşarte
Ci-n Cel mai minunat Evreu
C-a biruit sinistra moarte.

Mă leagă de eternitate
Să pot vedea dincol' de nori
Când vin momente delicate
Îmi dă mai multe sărbători.

Pătrunde cu a ei candoare
Să cucerească tot ce am
Asta se cheamă cercetare
Să cred cum a crezut Avraam.

Fiinţa-mi simte uşurare
Când unda-i o atinge lin
Iar în necaz şi-n încercare
Mă-nseninează-al ei alin.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (27 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi eu asta cred (extras)

Şi eu asta cred:
că mintea liberă, exploratoare a omului
este cel mai valoros lucru din lume.

Şi eu pentru asta aş lupta:
pentru libertatea minţii de-a alege drumul pe care-l vrea.
Şi eu aş lupta împotriva:
oricărei idei, religii, guvernări care limitează sau distruge individul.
Asta-i ceea ce sunt şi ceea ce vreau.

Pot înţelege de ce un sistem construit după un şablon
trebuie să lupte pentru a elimina libertatea de gândire,
pentru c-acesta, prin cercetare, subminează un asemenea sistem.
Înţeleg, desigur, şi urăsc asta.

Şi voi lupta împotriva oricărui sistem
pentru a salvgarda singurul lucru care ne separă de animale.
Dacă aura spiritului poate fi ucisă, suntem pierduţi.

poezie clasică de John Steinbeck, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai răspuns

Mi-ai răspuns atât de clar
Când am apelat la Tine
Consemnez în calendar:
"Totdeauna mă susţine."

Mi-ai răspuns nu cum am vrut
Ci conform cu-a Ta gândire
Iar la urmă am văzut
Partea mea de moştenire.

Mi-ai răspuns cu glas duios
Să primesc mesajul vieţii,
Să-nving valul furios,
S-aleg starea frumuseţii.

Mi-ai răspuns şi-am înţeles
De ce-a fost "întârziere":
Spre-a avea deplin acces
Şi la har şi la-nviere.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici (7 august 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acea stare...

Aş vrea să fiu în stare, să am acea stare
De bine îmi pare că stau sub soare
Dar se pare, că pe strada mea nu apare
Ca atare,..., bag mâinile în buzunare

Şi găsesc o scrisoare scrisă într-o vreme oarecare
Cu lacrimi amare citesc despre acea întâmplare
În care eram în stare să răstorni şi carul mare
Suspin puţin şi trec mai departe în a mea cercetare

Mai bine nu cautăm acel ţinut de vrăjitoare
Ce cu priviri ademenitoare
M-au blestemat aşa de tare
Ce-mi pun ocaua la picioare şi mă doare

Inima in piept bătea aşa de tare
A mea suflare era doar pentru ea imi pare
Aprind o lumânare, şi o rugă către cerul mare
Să - mi apară pe cărarea cea care are crezare în mine ca atare

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-şi doreşte sufletul?

Cuibărită-n os şi-n vene, frigul să-l domesticească,
Vara îşi mai plimbă-n ele arşiţa, să le-ncălzească.
Cât de supărată-am fost pe-al ei jar neomenesc,
Azi o caut ca pe-un leac, pentru tot să-i mulţumesc.
Cerul şi-a cojit, de-aseară, norii de bulbucii grei
Şi la luptă i-a pornit cu sensibili nervii mei,
Ţopăie pe acoperiş lent un dans în paşi mărunţi
Şi pe geam spâzur'-alene stropii nedormiţi, cărunţi.
Ochii, măsurând bâltoacei adâncimea de nămol,
Se-ntâlnesc în dezolare cu un vrăbioi frivol,
Ce-a pornit în cercetare, înfruntând dezastrul ud
Şi scrutează a mea fereastră, poate-l văd, poate-l aud...
Distructivă, de-a ei mână gem ruini de armonie,
Risipite-n lung şi-n lat, şi în suflet, şi-n câmpie,
Îndeseşte-a ploii plasă pân la margine de lume,
Semănând melancolie, toamna nu ştie de glume.
Tot, ce sufletul doreşte, este-un dulce vis de vară,
Să-mi prind aripi de cocoară, să revin la primăvară...

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce dulce-a fost a Ta chemare...

Ce dulce-a fost a Ta chemare
Isuse, Rege-ncoronat
A fost dorita deşteptare
Din traiul cel mai eronat.

Eram târât de unda "blândă"
Spre zona veşnicului vid
Eram sub norul de osândă
N-aveam lumină, n-aveam ghid.

Mă îndreptam spre prăbuşire
Când cercetare mi-ai făcut
Duios, mi-ai dat atunci de ştire
Că-mi poţi fi pavăză şi scut.

Privirea-Ţi lină mă cuprinse
Şi-am înţeles imediat
Ce-nseamnă mâinile-Ţi întinse
Spre sufletu-mi împovărat.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (19 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În umbra aripei

Voi, cei care-atunci când nu suntem în acord,
gândiţi că eu nu am credinţă,
nu vă imaginaţi dorinţa,
setea şi nevoia mea de Dumnezeu;
nici n-aţi auzit dezolantul meu
strigăt care-şi poartă ecoul
prin spaţiile lăuntrice ale umbrei,
cercetând nepătrunsul;
nici nu-mi vedeţi gândul
trudind întru idealurile genezei
primejduite-adesea
asemeni suferinţelor luminii.

Dacă sterilul meu spirit
ar fi putut deţine puterea care v-a născut,
acum – aş fi putut face ordine în paradis
spre-a fi-n armonie cu ţărâna voastră.
Dar, spuneţi-mi, ce putere se ascunde
într-un suflet care nu stă sub niciun steag
şi care-l poartă totuşi pretutindeni

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Amado Nervo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!