celula

Sărutul tău

În decolteul buzelor mele, se ascudea sărutul tău pasional.
Rupt de realitate... inundaţi de pasiuni nocturne.
Doream să-ţi sfâşii pielea cu o dorinţă nebună!
Savuram răsfăţul privirii tale, ce nu se oprea la un singur sărut...
Te doream mai mult... mai mult era un infinit de săruturi.
Trupurile noastre se potriveau perfect;
Celula cu celulă, ne-am contopit în universul divin!

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alerg

de la stânga la dreapta ecranului - imaginea se repetă
până obosesc.
Dincolo de ecran, cineva
derulează
aparatul de proiecţie, cu viteza paşilor mei.
Se spune că dacă îmbinaţi două sau mai multe
celule adiacente în orizontal sau vertical,
ele devin o singură celulă care se afişează
de-a lungul mai multor coloane sau rânduri.
Conţinutul unei celule apare în centrul celulă îmbinată,
după cum este afişat în următorul exemplu:
"Un băieţel s-a întâlnit cu o fetiţă - băieţelul
s-a aplecat să o sărute - fetiţa s-a ferit şi i-a tras o palmă -
băieţelul s-a aplecat din nou să o sărute -
fetiţa s-a ferit şi i-a mai tras o palmă -
băieţelul a prins-o de mâini şi a sărutat-o -
fetiţa s-a supărat şi a plecat plângând -
după ce a trecut de colţul clădirii, a zâmbit."
Însemnând că aveţi posibilitatea să scindaţi
la loc o celulă îmbinată în celule separate,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incatusare

Ma-ncatusez in propria-mi celula,
A mintii mele celula de foc,
Nici gratii, nici lanturi, nici paza
Doar teama si speranta la un loc.

In jurul meu doar neguri si tacere
Si nici o luminita calauza,
Departe de iubire, alaturi de tacere
In lumea ratacita, ciudata si confuza.

Ca minti bolnave, suflete desarte,
Distrug tot ce-i frumos si ce e sfant
Alunga omenia calcand pe demnitate,
Crezandu-se stapanii pe pamant.

poezie de Iulia Comaniciu (14 noiembrie 2011)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoştinţele din prezent ale modului în care sunt alcătuite celulele, din punct de vedere biochimic, au fost atinse în mare măsură prin utilizarea unor metode distructive. Instruiţi în tradiţia teoriei soluţiilor, mulţi biochimişti tind, chiar şi astăzi, să considere celula ca un "sac de enzime". Cu toate acestea, toată lumea îşi dă seama acum că procesele biochimice studiate in vitro pot avea doar o asemănare de la distanţă cu evenimentele care au loc, de fapt, în celula vie.

citat din Boris Ephrussi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-o întâmplare

m-am trezit îndrăgostit
mă tem că lumea
începe cu noi doi
din braţele mele
din coapsele tale
atom cu atom ne adunăm
să concepem viaţa celulă
cu celulă cum e în scriptură
m-am temut că e târziu
dar coconul pe care-l purtai
a prins puls în nemărginire
mă tem că e vremea ta
sufletele noastre s-au prins
într-un ram virgin şi verde
stăm zâmbet lângă zâmbet
de la apusul soarelui până la răsărit

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri

vreau sa scriu despre
moartea banalitatii
despre incretitura
rochiei tale despre
picioarele de lemn
ale calului troian
despre mumiile
receptionand undele
radio vreau sa ating
privirea caprioarei
somnul lacului
fara fund sa-ncerc
sentimentul de-a
nu-mi fi rusine ca
sunt om... corabia
cuvintelor tale arunca
ancora in marea
epidermica cucerind
celula dupa celula
ca apoi argonautii sa

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Mitrut
Adăugat de Cosmina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mania celularului îi pătrunsese în fiecare celulă.

calambur aforistic de David Boia (11 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu

Celula lui Dumnezeu

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (10 martie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva, ironic, spunea că adesea prudentul, departe de a-şi continua destinul, moare strivit de el. Oare, acea tentativă de influenţare a scurgerii timpului, face şi ea parte din destin? Strivit de destin... Ca într-o celulă în care suntem liberi să alergăm, să gândim, să cântăm, să urlăm, să protestăm, să zburăm - der nu prea departe căci ne vom lovi de zăbrele şi ne vom prăbuşi în normalitate, pierzând totul. Deci, fiecare avem celula noastră proprie, spaţiul precis delimitat. Ca un melc care-şi duce casa cu sine, altfel va muri.

Aurel Neron în Muntele şi iubirea, I
Adăugat de Neron Aurel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus în celulă

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist şi ce-nalt părea Crist!
Luna venea după El, în celulă
şi-L făcea mai înalt şi mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veştminte
argintându-I pe mâini vechi spărturi.

Uimit am sărit de sub pătura sură:
- De unde vii, Doamne, din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gură
şi mi-a făcut semn ca să tac.

S-a aşezat lângă mine pe rogojină:
- Pune-mi pe răni mânăa ta!
Pe glezne-avea urme de cuie şi rugină
parcă purtase lanţuri cândva.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!