betiv si curva

Somn de beţiv

Rămăşiţile toamnei
fermentând în ploaie;
o colibă rece
printre frunze care cad;
eremitul
a dormit până târziu;
acum el îşi mai toarnă vin –
îşi goleşte paharul.

poezie de Du Mu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amant fără nume

De unde sfinţi? Ş-auzi si cavaleri!
Lăsaţi-mă anofeli cu vers de "greieri"
Că oamenii, de-i iei şi treieri
Rămâi cu-ntrebarea... la ce să speri

Când prietenii împart soţia, amanta!
Si curva e prezentată şarmanta...
Sperantă! La televiziune, lume!
Mai bine amant morţii fără nume...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beau apa tare

cu patima unui beţiv
care iubeşte o femeie
plină de piatră calcaroasă

stau lângă paharul pătrăţos
de whisky şi buzele noastre
se lipesc cu adeziv
pentru ceramica ciobită

gust apa rece în gând
şi mă trece un fior de dor
pentru făptura ei de floare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Argaţii

Se cutremură Carpaţii
Marea iese brusc din maluri
Că pornesc încet argaţii
în lighean să facă valuri...

Plahotniuc e om cinstit
Plahotniuc e om curat
El, sărmanul a muncit
Ţara însă a furat

Şi de aia e săracă
Şi de aia e fugară
Ţara asta, ca o vacă
Târfă asta, ordinară...

Să-l alegem să repete
La Stambul s-o ducă iară
Cum ducea pe vremuri fete
Curvă asta zisă Ţară...

pamflet de Iurie Osoianu (30 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Ce-ar fi
să vină Moartea
ascunsă
printre şoapte
duioasă ca o curvă
cu hlamida-i de noapte
în vorbe
meşterite
să vrea să mă-nvelească
şi să mă ia
pe aripi
în liniştea cerească...
Acolo nu-i tristeţe
acolo nu-i ninsoare
doar fulgii
cei de îngeri ce se zburătăcesc
Acolo-i mort şi Timpul
secunda nu mai doare
în ghiolul de lumină
al Tatălui ceresc...

[...] Citeşte tot

poezie de Kosta Vianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasa

Acasa mea e într-un cuvânt
gândit de altul.
Acasa mea e într-un sărut
pe care l-am gândit
în alţi doi adolescenţi.
Acasa mea este înlăuntrul
săgeţii trase înspre zeu de geţi.
Acasa mea e gândul ce-l gândeşti
spre mine.
Acasa mea e numele ce-l am
şi mi-l rosteşti.
Acasa mea e un cuvânt,
un prieten şi o curvă.

Fugind din timpul care trece,
ah, timp, bordel al vieţii mele!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine valul

şi-mi ia soacra cu tot
cu caravana anti-vaccinare
dar nimeni nu ştie
dacă mă bucur sau sufăr
valul din toamnă vine
pe caii delta mult mai
agresivi şi-mi pierd socru
băiat bun pentru că e beţiv
cum sunt toţi taţii de fete
şi băieţi refugiaţi într-un bar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar el

Doar el ştie
De unde începe întunericul
Când înmugureşte gândul
Şi de ce vuieşte marea
Doar el a hărăzit
A conduce prin treime
Un univers divizat
Şi corupt ca un beţiv opac
Doar el cunoaşte
Sensul cântărilor târzii
Efluviile de încântare
Şi apocalipticele păcate
Doar el şi nu noi
Poate pune la un loc
Apa cu focul
Soarele cu luna
Şi chiar socialiştii
Cu liberalii.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea

mi-a numărat până şi bulele
din flaconul cu apă minerală şi cele
câteva înţepături de ţânţari de pe braţ
şi-n cele din urmă
a coborât
în mine
ca o muşiţă
în paharul cu vodcă a unui beţiv

apoi am suferit împreună

din rana adâncită în mlaştina neagră
nu va răsări nimic
nici măcar nimicul cicatrizat
pe respiraţia dintre ceea
ce am fost şi sunt

poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

învaţă-mă căderea prin rotaţie, ca un burghiu. butaş de viţă înfipt în nisip. învaţă-mă să strig cu sângele a mii de alexandre şi luize. învaţă-mă să fiu zăpada unui trup uman cu sufletul multiplu. învaţă-mă să-mi hrănesc cu laptele mamei surogat bărbatul castrat chimic născut dintr-o trinitate curvă. învaţă-mă comportamentul unei maşini permanent gravidă si aptă pentru sex. învaţă-mă cum se simte dragostea sinceritatea durerea respectul lumina în umbră şi prin distanţare.

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!