Poezii despre aprinzi, pagina 2
Birtania
Se pune câinele la stânga porții
iar la dreapta ei se pune lătratul.
Din ambele mâini îți aprinzi o țigară.
Se aude graurul de fum.
Nimic... zici cu totul!
Cauți cârarea în buzunarul de la piept
și găsești apusul
zilei de ieri! Trântești gura!
Ziarul vine după tine
în două litere cu majuscula ruptă.
Muștele intră în coasă!
Noaptea mângăiată pe stele
greu se lasă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre câini
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre muște
- poezii despre jurnalism
- poezii despre gură
din ieri
dacă eu o iubesc, ea
de ce nu mă iubește?!
Dacă mă oglindesc în lac, nu
și invers!
Ieri am scris un poem bufnit
vibrații joase îmi taie pasul
pornind din acel moment,
tremur în frigul personal
parte din frigul amplu
așteptarea comună
.
între timp, îți voi săpa un lac
tu doar să-mi aprinzi focul
să nu-mi mai fie așa de frig
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre poezie, poezii despre foc sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iluminare
De frigul momentului
Mă încălzește amețitor
Gândul la tine!
Și florile inimii
Prind culoare
Sub boabele de brumă
Ale ochilor tăi.
Aprinzi
Toate luminile orașului
Când dansăm
În imaginația apropierii.
Așa cum aroma de portocală
Se întregește
Felie cu felie
Sub fiorul cuvântului
Dus de fulgul
Vremii spre mine.
Înalți
Zâmbetul amintirii
Într-un drag de viață aburindă
[...] Citește tot
poezie de Lia Zidaru (8 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre roșu
- poezii despre portocale
- poezii despre oraș
- poezii despre ochi
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
Călcând
Când vei veni la mine la cruce să-mi aprinzi
La cap o lumânare, te rog să nu-ți întinzi
O mână cum se face la gară sau în port;
N-am să mă pot abține să ți-o sărut, nici mort.
Să-ți iei la revedere mai bine cu piciorul
Când vei pleca spre casă călcând în mers amorul
Care precum un șarpe de tine se va ține;
Să mai oprești o gură de măr și pentru mine.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre șerpi, poezii despre sărut, poezii despre picioare, poezii despre moarte, poezii despre mere, poezii despre lumânări, poezii despre gări sau poezii despre cruce
De ce să vreau?
De ce să vreau un loc în rai
De tu aproape n-ai să-mi stai
Să-ți aprinzi stele-n ochi senini
Când îngeri ne vor fi lumini?
Nu mă călătoresc la cer
Unde săruturile pier,
Iar dorul cu aripi de ceară
Nu va zbura la tine iară.
Nu vreau nimic acolo sus,
Nici răsărit și nici apus,
Când tu de mână nu mă iei,
În parc, pe-aleile cu tei...
Rămân aici cu tine-n gând
Și trupul de iubit flămând,
Pe drumul presărat cu ani
Și vise de iubiți sărmani.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (21 mai 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre tei, poezii despre religie sau poezii despre rai
Epiderma unui gând
cunosc la zei de apă convertire
când ploaia gândului izbește pieptul
și rațiunea îmi conjugă dreptul
la rătăciri de vin de prin potire.
se săvârșește visul, înțeleptul,
dub toată dulce-a aștrilor rotire
în simplă a luminii povestire
și nefiind tenebrelor adeptul.
venind, femeie, în odaia-mi stinsă
aprinzi scântei de lene a păcat
dar șarpele-are patima învinsă.
cu tine-a mea murire-am îmbrăcat
spinarea cu poveri de alb mi-e ninsă,
acolo epiderma ți-ai urcat.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Rey
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre înțelepciune, poezii despre ploaie, poezii despre ninsoare, poezii despre lene, poezii despre femei sau poezii despre cunoaștere
De ziua ta, femeie
De ziua ta, femeie,
Mii de stele îți dăruesc,
Și pe calea cea lactee
Numai cu tine vreau să pornesc.
Căci tu ești ca luceafărul,
Care este veșnic călător
Și în taină luminează
Calea robilor.
De ziua ta, femeie,
Îngeri să-ți cânte în cor,
Căci tu ești ca o zeie,
Plină de tandrețe și amor.
Să nu uiți, femeie,
Cât de mult te iubesc,
Căci tu ești acea scânteie
Care aprinzi dorul pământesc.
poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sclavie, poezii despre muzică, poezii despre dor sau poezii despre Pământ
Vară fără tine
O vară grea,
o vară cu o altă lumină
în interiorul nostru.
O vară fără tine...
și încă o lumină din noi,
învelită în lacrimi.
Un an lung fără sfârșit, greu,
visuri noi, visători,
ce vom scutura
în inimile noastre,
chiar dacă nu suntem acolo.
Tu pentru totdeauna...
aprinzi încă o lumină
și vocea sufletelor noastre,
iar inimile noastre
vor fi veșnic în noi...
poezie de Eugenia Calancea (24 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre suflet sau poezii despre sfârșit
Fantezie siderală
Hei, lampagiu, în noaptea asta, nu!
Să nu aprinzi luminile pe stradă,
Să treacă gândurile-n cavalcadă,
Și du-te de îmbată-te și tu!
Ajunge felinarul lunii prinse
În pliscul unei buhe, sus, pe cer,
Când stele par din veșnicii prelinse
Pe fruntea vajnicului cavaler.
Miroase-a floare nemaiîntâlnită,
Iar tu, cu gesturi fără de cusur,
Știi să desfoi a coapselor ispită
Mai fascinant decât pot eu să-ndur.
E beat, dormind pe coate, lampagiul
Și buha a scăpat lămpașul jos,
Noi suntem siderali, cum sideralul
Știe să-mbrace dragostea-n frumos!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bufnițe, poezii despre frumusețe, poezii despre flori sau poezii despre alcoolism
Flacăra
e taină-n rugăciune cât e-albastrul
din apele luminii de la soare;
cu umbre leneșe mai fac prinsoare
furiș de nor de-acoperă iar astrul.
din lacrimă pe-obraz îți curge sare,
din ochiul tău în amintiri sihastrul
mai plouă-n inimi uneori dezastrul
minciuna dacă între noi răsare.
ades privirea-n tine mi se-nfige
și duhul meu acolo-i ca-n oglinzi
dar frigul nemuririi tale frige.
când adevăruri de tăceri colinzi
în piept ai aer moale, să te strige
o flacără-n cuvinte să aprinzi.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre minciună sau poezii despre cuvinte