a vorbi

Noapte întunecată

Omule-mpovărat,
Aşează-te-ndată.
Să tăcem, să privim
În noaptea-ntunecată.

Dă jos din spinare
Cufărul de stejar
Să te odihneşti.
În noaptea-ntunecată vom modela
Ochi omeneşti.

A vorbi nu-i uşor... Grea ţi-e povara
Pâine pietrificată.
A vorbi e-n zadar. Două pietre
În noaptea-ntunecată.

poezie celebră de Julian Tuwim din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paznicul turmelor (fragment)

Există destulă metafizică în a nu te gândi la nimic.

Ce gândesc eu despre lume?
Parcă poţi să ştii ce gândesc eu despre lume!
Am să mă gândesc la asta dacă am să mă îmbolnăvesc.

Ce idee am eu despre lucruri?
Ce opinie despre cauze si efecte?
Ce am meditat eu despre Dumnezeu, despre suflet
Şi despre facerea lumii?
Nu ştiu. Mie mi se pare că a te gândi la toate acestea înseamnă
A închide ochii nu a gândi. Sau înseamnă a trage perdelele
La fereastra mea (doar că nu am la ea perdele).

Misterul lucrurilor? Parcă poţi să ştii ce-i misterul!
Singurul mister e că mai există unii care se gândesc la mister.
Cel care se aşează la soare şi-nchide ochii,
Începe să nu mai ştie ce este soarele,
Şi se gândeşte la multe lucruri pline de căldură.
Însă deschide ochii şi vede soarele.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Fernando Pessoa, traducere de Dinu Flămând
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneza

De ar putea bărbaţii, printre rânduri,
Să recitească ce demult s-a scris,
Nu-şi vor mai face ei atâtea gânduri
Despre ce-a fost, cândva, în Paradis:

Era o zi la fel ca orişicare
De mii de ani, dar câţi, nu pot a şti,
Nimic interesant, nici nou sub Soare,
Doar Eva începuse a vorbi,

Puţin, fi’n’că la şcoală n-a prea fost,
Şi dulce, şi suav, să te încălzească,
Nici pomeneală,-aiurea, fără rost (!)
Dând semne că putea să şi gândească,

Însă de ani, prin Eden, cum am spus,
De păsări, flori şi animale plin,
Create pentru ea de Cel de sus,
Mai trist se contura chipu-i divin,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ei

Mă-ntreb nedumerit distinse doamne
Căsătorite sau recidiviste,
Indiferent sub farduri câte toamne
Ascundeţi pentru voi de egoiste,

Cum până astăzi nu aţi învăţat
Că n-are rost, făcând chiar şi exces,
Cu soţul a vorbi codificat
Sau pe-ocolite cu subînţeles (?!)

Căci un bărbat fiind dintr-o bucată,
Nu v-o mai spun eu care, de isteţ
Nu-i place când femeia-i complicată
Şi mai ales când vrea ceva de preţ,

Cum m-a luat Măria-n dimineaţă
Din aşternut, fiind iar ziua ei,
Că împlinea a treia oară-n viaţă
Ca şi acum opt ani tot patruştrei:

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

A vorbi, a tacea

Doi intelepti de demult se plimbau
Pe-o plaja inserata cand marea tipa
Vorbind cu aplomb, mai-mai a se certa
Despre cum ar fi drept... A vorbi... a tacea

A vorbi – o coama de talaz inspumat,
A tacea – ca un erg din desertul uscat
A vorbi – idiom ilicit antamat
A tacea – gasind un continent scufundat.

A vorbi – cand tradezi un prieten leal
A tacea – tainuind pe-un intim criminal
A vorbi – cand destrami un secret ancestral
A tacea – asteptand cu un calm de crotal

A vorbi – ca sa umpli acest vechi rebel
A tacea – inchizand acel stramb porumbel
A vorbi – sa astupi cu-un sunet de cinel
A tacea – pentru tine este-un unic fel

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (7 octombrie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă ploioasă

în zadar ascultam direcţia oraşului
când ziua udă era în geam
emoţia cu palpitaţie înecătoare
îmi arse limba
înainte de a vorbi
Cu permis rezolvat pe nimic
am tras ploaia înăuntru
să înmoi pustiul
Frumuseţea gândului meu
nu mai era un adio
aveam aprobarea să mint

poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era răguşit

la bătrâneţe din cauza fumului
decent tras în plămânii
cu vene verzi umflate
de durerile venite din cer
vocea se drege în umbra paharului
cu apă gazoasă
prinse a vorbi cu glasul pârâului
unde se scăldau pruncii
şi răguşeala se poticnea
părea învinsă de fiara care muşca
în amurgul cu picioare fierbinţi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Re)culese

din hău eres, din naşteri a cuprinde
fiindu-n moarte-n haosuri lucire
poem pe sânge-mi scrii, de învecire
şi duhului la preţ a da merinde.

în ţărmul trist îţi şti-voi fericire
şi flacără ce-n piscuri se aprinde
dar stih de carne, flămânzind, mă vinde
şi ospătez o pită-n plumb ca mire.

mireasă,-n buze ai o sărutare
ori a vorbi te-ndeamnă Dumnezeu
mesean la tine-n vise sunt şi-s eu
şi ai eternitate-n buzunare.

culeg pe trupul tău de patimi grâne,
din oameni nunta noastră-n lut rămâne...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Polonic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia pascală

Din mine chem enigma ta la oaste
să spintec măru-n vămi interioare
minciuna-n iaduri grabnic să coboare
şi raiul tău să vindece năpaste.

În răni pe cuget clipa nu mai doare
ci-i la fântâni cu apele s-adaste
în veşnicii... Lăuntric strig şi-n coaste
îmi simt femei de ieri şi de candoare.

Pe drumul Domnului şezi, dumnezeie
ce dintre-atâtea nunţi te izbândeşti
mireasă culegându-te-n idee
în vârf de buze-n sărutării cleşti
ori a vorbi... În linişte lactee
tu pruncul încă-n veac mai zămisleşti...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Wonderwomen
Comentează! | Votează! | Copiază!

O glumă descoperită la macroscop

de ce am tendinţa să vorbesc la per tu
cu fiinţe bipede ce nu ştiu să scrie?

tot circul acesta necesită-n grabă
o altă filosofie

dumneavoastră, stimabile,
sunteţi deştept
cât timp vi se zbate puţin ochiul drept

nu, nu vă jignesc!
dimpotrivă, chiar nu!
dar cred că sunt mult prea măruntă
şi limba mea cruntă
refuză tendinţa de a vorbi
la per tu

dumneavoastră, probabil,
priviţi cum mă-nclin
perspectiva e alta

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!